După Teheran și plimbarea prin țară deja începusem să ne învățăm cu obiceiurile locurilor. Oameni foarte foarte săritori – la capitolul ăsta am o poveste drăguță despre cum am fost luați la 2 noaptea din gară ca să fim duși la gazda noastră de pe Couchsurfing. cultură interesantă.
O să încep haotic, din mijlocul poveștii și o să vă arăt puțin orașul la ora prânzului, în zi de sărbătoare când este aproape pustiu!
Pe străzile aproape goale din Isfahan
Alex știa câteva cuvinte în iraniană și putea să răspundă la salut chiar destul de bine, părea iranian și tocmai din acest motiv s-a și întâmplat să fie oprit pentru indicații. Cred că barba îl făcea să pară de-al locului.
Mergând pe străzi destul de goale am fost surprinsă să găsesc sigla unui hostel. Nu am intrat, nu știu cum arăta însă hostleurile sunt o raritate în Iran.
Așa cum ne așteptam, aproape tot era închis la ora respectivă, dar măcar ușile închise erau simpatice.
Morteza, gazda noastră, un tânăr de 25 de ani, profesor de engleză în Iran, a fost foarte drăguț și ne-a acompaniat în multe locuri din oraș. Am discutat mult despre diferențe culturale, multe dintre conversații s-au repetat pe parcursul escapadei în Iran. E România în UE și în Schengen, cum sunt școlile la noi, ce sistem politic avem, ce facem în timpul liber, cum vedem relația noastră și dacă credem că o să ne căsătorim (sau întrebări subtile în această direcție).
Citește și despre îmbrăcămintea în Iran.
Podurile din Isfahan
Acestea servesc și ca locuri de promenadă și întâlnire, mai ales având în vedere că apa a cam secat. Situația nu e deloc nouă și durează de vreun an. Sau așa era anul trecut, nu cred totuși, la cât de uscat era solul, că a crescut debitul apei.
Vă spuneam că podurile folosesc și ca loc de întâlnire. E foarte interesant să vezi un popor întreg ieșind afară din casă imediat ce se lasă puțin răcoarea. Pe poduri, stând pe iarbă și bând ceai (inclusiv în rond), oriunde e un petic de iarbă sau un loc liber, iranianului îi place să se opreasă și să stea la povești sau să se gândească la viață în general.
Citește și o retrospectivă de pe instragram a excursiei în Iran
Să stea la povești sau să joace volei. Nu știu altă țară căreia să îi placă atât de mult acest sport!
Iar pentru că locurile lor de promenadă erau tare fotogenice, am făcut un mic shooting.
Iar în articolul următor o să vă povestesc despre gazda noastră și o să vă prezint o parte din familia lui! Oameni foarte de treabă și foarte săritori! P.s. – lui Morteza i-am scris pe Couchsurfing la 2 noaptea, pentru că rămăsesm fără gazdă, iar el ne-a răspuns pe loc și ne-a găzduit! La 2 noaptea, doi străini! După cum spune Radu (care acum pedalează prin Americi) Iran, tărâm al omeniei!
[…] Din Isfahan am plecat mai departe în explorarea Iranului. Teheranul și excursia la mare și prin munți fuseseră destul de interesante iar acum ajunsesem în Shiraz despre care citisem că este unul dintre cele mai relaxate și moderne orașe din Iran. Eram nerăbdători să cunoaștem și mai mulți oameni și să pătrundem mai concret în tainele Iranului. […]