Ai vrea să pleci în vacanță cu bebe? Laura este una dintre voi. Dintre cititorii ăia cool de LipaLipa. Călătorește mult, o făcea și până să apară bebe în viața ei, iar după ce a apărut nu s-a oprit din marea ei pasiune, din contră, s-a documentat, și-a urmat instinctul și a plecat tot mai departe și mai departe.
În povestea de azi o să aflați cum face să împacheteze bine și puțin, călătorind doar cu bagaj de mână chiar și cu bebe, care sunt lucrurile pe care le pune în bagaj și niște trucuri despre materialele hainelor, sfaturi pentru zborul cu bebe și câteva recomandări pentru mămici și tătici. Enjoy!
(dacă te interesează mult subiectul, am mai tras de limbă un cititor cu privire la vacanțele cu bebe – găsești aici articolul unu și articolul cu numărul doi)
Cum împachetăm pentru vacanța cu bebe?
De când e și bebe, făcutul valizei a devenit mult mai complex insă am păstrat aceleași metode ca înainte. De bază este check list-ul pe care îl fac în xls, fiecare membru al familiei având coloană proprie. În felul acesta mă asigur că nu uit nimic acasă.
Nouă ne place să călătorim cât mai light adică maxim 7 kg pentru amândoi pentru că ai mai multe avantaje: nu mai stai să pierzi incă minim 30 de minute cu bagajul de cală, nu plătesti bagajul de mană pe low costuri, poți fi mult mai flexibil și să pleci cu usurintă dintr-o locație în alta, nu te cocoșezi cărând bagaje și nu îți iei lucurui inutile pe care probabil nu le folosești.
Cu multă organizare și cu o valiză ultralight reușești, dar când apare bebe, lucrurile devin o provocare. Și mai ales atunci când am plecat 28 de zile în Japonia, unde erau diferențe de temperatură de la nord la sud destul de mari, în sud 30 grade și în nord 10 grade.
Dileme la împachetare
La prima vacantă cu bebe a apărut și prima dilema: câte haine îi luăm. Bebe avea atunci 3 luni și ba mai udă un body, ba transpiră, ba e frig, ba vomită și se udă tot, că am avut un bebe cu reflux gastroesofagian. Așa că i-am luat dublu cât aveam noi. Hainele noastre pe care le luăm în vacantă sunt uni ca să le putem combina cum vrem și care se pot spăla impreună fără să se decoloreze.
Pentru zboruri lungi când temperatura scade la 16 grade și umiditate 11% ai nevoie de haine groase: noi folosim jachete de puf care rezistă pană la 5 grade și care se fac mici cât aproape 2 pumni iar pe sub ele niște bluze din lână de merino, pe care le port și la schi, nu transpiri în ele și îți păstrează o temperatură a corpului constantă.
M-a convins să le cumpăr un tip care mergea pe Everest și mi-a zis că alpiniștii folosesc merinos că e ușor, călduros și îl pot purta pană la 7 zile fără să miroasă. Ușor și călduros au fost suficiente să mă convingă să ne cumpărăm câte o bluză după care am devenit fan merinos și fan lană în special în vacantă.
Frumos este că găsesti și pentru bebeluși body din lână și nu îl supraincalzesti și se simte și confortabil.
În general vara eu port fuste și topuri și am intodeauna eșarfe. Materialele sunt panză topită, in și mătase, deci ultrausoare vs alte materiale care cantăresc mai mult și ocupă mai mult spațiu.
Pentru partener am ales tricouri mai subțiri din lâna și bumbac și în plus 2 perechi de pantaloni lungi confortabili de fiecare. Bebe a avut pe langă bodyuri și rochițe iar bagajul ei a fost aproape nesemnificativ.
Când îți faci bagajul, aceste mici detalii contează, totul trebuie să fie ultra ușor și compact: cremă de soare trebuie să fie mică și să o utilizeze toți membrii familiei, săpunul lichid trebuie înlocuit cu săpun solid, șamponul lichid cu cel solid, trusa de machiaj trebuie să contină minimul iar parfumul să fie de 30 ml.
Ideea este să folosești checklistul.
Atunci când ai tabelul în fată te și asiguri că numărul de haine este egal cu al partenereului, astfel încât atunci când spălam hainele, să le spălam pe toate odată.
Ca să ai spațiu în bagaj trebuie să rulezi hainele, în felul acesta nici nu se sifonează așa tare.
Incăltăminte noi avem maxim 2 perechi, una sport pe care o folosim în avion și de urcat pe munte și ce-a de-a două pereche comodă cu care mergem toată ziua. Bebe având doar 3 luni, nu a avut nevoie de încălțăminte.
Gadgeturile de regulă cântăresc cam mult, însă noi luăm strictul necesar: un aparat ușor de buzunar, un Sony Rx 100iii, un go pro în eventualitatea în care vrem să facem poze subacvatice, un mini ipad, telefoanele, o baterie externă și cablurile aferente.
Nu o să fac o lista cu ceea ce va trebuie la voi întrucât fiecare are nevoile lui, însă ceea ce sfătuiesc eu atunci când vă faceți lista, treceți și numărul de lucruri pe care le luați și gândiți-va bine dacă aveți întradevăr nevoie de toate. Și calculați-vă numărul de haine în funcție de ziua în care vreți să vă spălați hainele și durata acestui proces.
De exemplu în Japonia a fost extrem de simplu întrucât erau peste tot coin laundry unde spălatul și uscatul durează 2 ore, timp în care tu poți să mergi alături la vreo cafenea sau te plimbi pur și simplu. Când speli hainele la hotel, durează două zile și costă mai mult.
Sănătatea
Ce a mai fost esențial înainte să plecăm a fost o discuție cu medicul de familie care ne-a recomandat să luăm câteva medicamente pentru bebe și cu explicații frumos pe hârtie când e cazul să le dăm. Medicamentele le-am luat degeaba, dar mai bine să le ai decât să te trezești ca nu ai. Bebe a mai avut nevoie pentru băiță zilnică de o cădiță mică gonflabilă.
Bebe fiind mic, a avut nevoie de jucării puține majoritatea de zornăit și de dentiție însă a avut nevoie de multe scutece. Și uite așa a mai apărut o geantă suplimentară dar pe care am cărat-o sub cărucior, deci nu ne-a împiedicat pe traseu.
Privind mancarea bebelusului, nu am avut nevoie, bebe fiind hranit exclusiv la sân deci nu am avut biberoane si lapte praf.
Rândurile de mai sus au fost doar câteva sugestii care pe noi ne-au ajutat să fim eficienți și să ne descurcăm în vacanță.
Ce trebuie știut atunci când zbori cu bebe:
1. Rezervă telefonic pătuț pentru bebe, altfel riști să nu aibă în avionul respectiv și tot zborul vei sta cu bebe în brațe. Noi l-am folosit foarte puțin pentru că bebe doarme cu noi și în timpul zborului a stat lipită de mine și a dormit pe mine.
2. Poți să treci de controlul de la aeroport cu lichide pentru bebe ( noi aveam la noi intodeauna doi litri de apa. Atunci când alăptezi bei destul de mult.)
3. La aterizare și decolare pune bebelușul la piept, la noi a funcționat și bebe a fost fericit.
4. Înainte de a pleca pune-i bebelușului „white noise” cu zgomotul de avion, astfel încât fie familiarizat atunci când se află în avion. Zgomotele albe la bebeluși fac minuni și calmează și colicii.
5. Intodeauna ia pe telefon (sau orice alt dispozitiv) cântece de bebeluși gen Lullabies. Astfel bebe nu se simțea stingher la hotel. Ne avea pe noi și atmosferă similară celei de acasă.
6. Căruțul de bebe îl poți lua cu tine și lăsa la ușa avionului. Recomand și un sistem de port bebe.
7. Nu uita să iei și o copie după certificatul de naștere bebelușului.
Ce recomand mamelor care călătoresc cu bebe:
1. Să aibă încredere în ele și să știe că bebe este cel mai fericit atunci când este împreună cu mami și cu tati și mai ales când este plimbat.
2. Să știe că bebelușul poate sta în aer liber cât mai mult, oricât de rece ar fi, ajută la întărirea sistemului imunitar și la dezvoltarea anticorpilor, astfel se dezvoltă, îi creează poftă de mâncare și îl face să doarmă cel mai bine.
3. De asemenea, că cu cât îl expui pe bebe la diverși stimuli cu atât îl ajuți să se dezvolte mental, emoțional și fizic iar bebe culege informații prețioase despre mediul în care trăiește.
Ce le recomand tăticilor care călătoresc cu bebe:
1. Să meargă pe mână mămicii. Instinctul de mamă e cel mai bun în ceea ce privește bebelușul.
2. Să aibă răbdare.
3. Să se bucure la maxim de vacanță.
Sper că v-a plăcut povestea Laurei și să fie de ajutor sfaturile pentru că pe viitor intenționez să o mai trag de limbă cu privire la călătoriile cu cei mici. Între timp bebe a făcut un an, așa că are să ne mai povestească multe lucruri cu siguranță!
Eu am învățat câteva lucruri din articolul de azi, cu sau fără copii, avem mereu ce învăța unul de la celălalt! Mulțumim Laura!
„Ce le recomand tăticilor care călătoresc cu bebe:
1. Să meargă pe mână mămicii. Instinctul de mamă e cel mai bun în ceea ce privește bebelușul.”
Asta este cea mai superba gluma auzita vreodata, aici vorbesti despre de 3 ori super mamicile care nu pot naste fara spital si 100 de medici langa ele? Ca daca printr-o magie ar disparea spitalele si medicii cu ale lor operatii de laparotomie si histerotomie si hormonii sintetici pentru tiroida si hipofiza, jumatate din voi femeile nu ati mai avea nici un rost pe aceasta planeta…
Incredibil cata falsa importanta mai pot sa-si autoatribuie unii…
N-am stiut ca exista valize speciale pentru copii si ma tot chinuiam sa le asez hainele prin bagajele noastre. Apoi iar chinuiala sa cauti printre hainele noastre pe ale lor. Dar le-am luat trolerele lor si acum a disparut problema. Pentru cei interesati le gasiti aici: https://www.mykitty.ro/trolere-copii
o mentiune, de fiecare data cand am vazut parinti cu bebelusi. au fost pusi sa goleasca biberoanele, fie ca erau cu ceai, apa, lapte etc.
al meu bebe are 3 saptamani si, fiind 18 decembrie, cred ca mai astept inca vreo 3 saptamani pana la prima excursie micuta.
De la 3 luni planuiesc sa avem cam 2 iesiri pe luna, weekenduri in tara
La 9-12 luni planuim sa vizitam Toscana ori sudul Frantei
Acum vedem ce o sa iasa- 2 zile avem curaj si a 3-a ne loveste bebele cu o noapte nedormita :))
Ma bucura tare mult cand vad parinti care calatoresc cu copiii si se bucura de viata. Noi eram impatimiti ai calatoriilor insa de cand avem copii suntem mai putin pe drumuri. Ce voiam eu sa intreb: cum v-ati descurcat cu bebe sa nu raceasca sau sa se imbolnaveasca? Si alt stres: bebe la varste mici nu este vaccinat, nu v-ati temut ca poate lua diverse boli grave pt care nu este imunizat?
Imediat dupa ce am citit articolul m-a fulgerat un gand:
– cei care tin neaparat sa calatoreasca cu bebelusii sunt: fie egoisti, fie oameni normali
– cei care prefera sa astepte 2-3 ani, ca apoi acel copil sa mai retina si el ceva amintiri din calatoriile respective, sunt fie over-protectori, fie oameni normali.
Insa pentru mine expresiile de genul „Am microbul calatoriilor in sange iar cand plec in vacante ma duc sa explorez sa ma relaxez sa imi traiesc viata asa cum vreau.” sau „La cat mai multe calatorii memorabile ! 😉 ” ma fac sa aleg raspunsul foarte usor.
P.S. sunt tatal unui baietel de 8 luni, si mai asteptam putin pana sa incepem vacantele in 3.
In timp ce voi purtati aceasta conversatie bebelusa mea se nastea. Acum are 8 luni si deja a vazut: Romania – Poiana Bv si Mamaia, SUA-NewYork, Miami si Bahamas, Indonezia- Bali si urmeaza ca la varsta de 1 an sa mergem in Singapore si Filipine. S-a comportat excelent iar toti 3 am fost super fericiti! S-a jucat in avioane,a mancat, a dormit, a ras, a plans, a deranjat si pasagerii. Care este problema? In majoritatea zborurilor am dat de copii care plangeau in toata „cariera” mea de travel. Am microbul calatoriilor in sange iar cand plec in vacante ma duc sa explorez sa ma relaxez sa imi traiesc viata asa cum vreau. Nu ma deranjeaza deloc fiica-mea nu am mai putea vreodata sa plecam fara ea. Este un stil de viata si facem multe calatorii pe an cum ne-am obijnuit de 5 ani incoace. Probabil domnii iritati de bebelusii zgomotosi la bord se duc sa se odihneasca in calatorii si vor liniste inca din aeroport pt ca fac doar una pe an sau una la doi ani si chiar nu ma intereseaza parearea lor.
Fiecare face ce doreste, nimeni nu poate interzice bebelusii la bordul avionului sau sa impuna limita de varsta pt a calatori.
SUSTIN CALATORIILE CU BEBELUSII SI CU COPIII, NU II TINETI IN CASE si traiti cat mai multe experiente cu ei !!! Unii dintre voi inca mai aveti GANDIRE COMUNISTA si sunteti foarte limitati. Daca ati calatorit prin toata lumea trebuia sa observati cum occidentalii si nu numai (oamenii educati si evoluati) isi iau infantii peste tot si sunt extrem de relaxati si fericiti. ex: (Hawaii-full de copii, Las Vegas- foarte multi copii, Hong Kong si lista continua.
La cat mai multe calatorii memorabile ! 😉
Mai Simona,cu toate ca nu sunt nascut dupa ultima ploaie sau din cauza asta,habar nu aveam ce e aia troller.A m intrat pe link-ul dat cu eleganta de Georgiana si din ce am inteles eu ,e unul care baga strambe,baga batul prin gard pt.catei,un Gica contra.Si eu,care credeam ca e elefantul care cara trolele prin aeroport sau gara in urma doamnei cu cam,adica bebe in brate,mandra evident.Da-i dracu pe aia care isi incruciseaza degetele.stii de ce.Iar cand am citit blogosfera,m-am uitat in sus.Iar daca mai spun ca nu am copii,stiu va voi fi pedepsit sa te plimb cu ricsa 1 ora.Pana atunci,de luni caut prin arhiva si fac eu cinste cu pop-cornul.Promit.
A stat acasă 3 săptămâni cel mai mult(la aproape 3 ani), timp în care am fost în Africa. Ni s-a părut că vom chinui ambele părți dacă îl vom lua cu noi. A fost ok, iar bunicii l-au dus la zoo și la întoarcere avea impresia că ce a făcut el a fost mai tare pt că a văzut mai multe animale (deși mai fusese la zoo în perioada în care nu avea o memorie sedimentata )
Iar eu chiar apreciez schimbul de opinie civilizat. Am si eu lucruri de invatat astfel si mai ales ma bucur atunci cand parintii calatoresc alaturi de cei mici. Inteleg si riscurile, inteleg si avantajele, iar mai departe, o sa vedem pe blog cand si daca o sa am copii ce si cum o sa fac. Nu ma apuc sa ma documentez de acum in detaliu. Si nici parinte de specialitate nu as vrea sa devin. Si daca o sa am bebelusi, as vrea oamenii sa inteleaga ca lucrurile pe care le fac nu sunt neaparat lucrurile pe care si ei trebuie sa le faca. Eu le pot spune doar ce am facut eu si cum.
La fel si cu plimbarile prin lume. Nu spun nimanui sa mearga cu trenul in India, spun ca eu am fost si povestesc experienta din punctul meu de vedere, deseori le spun cititorilor ca nu e pentru toata lumea neaparat si sa se gandeasca de doua ori.
Baietii care tot troleaza pe aici pe blog in schimb, militeaza pentru statul in casa :P. Trolling cu care eu una m-am invatat, ca nu e prima data si nu o sa fie nici ultima.
Ziceam ca stau pe margine,cum a zis Simona,dar a aparut ,hop,Georgiana si nu e frumos s-o lasi cu intrebarile in vant.Nu,la toate 3.Am rezolvat definitiv cu motivul frivol?
Trolling level 100% :)).
Atata timp cat nu va injurati pe aici, eu de pe margine o sa iau popcorn.
Important e sa inveti sa te mai si amuzi in viata.
Ce-am retinut eu din comentariile de mai sus este sa nu zbori cu copilul ca deranjezi pasagerii adulti. Si eu am zburat cu copilul de la 6 luni si pot sa va spun a plans 2 minute la aterizare. In rest a fost un deliciu, pentru ca s-a intors pe la toti vecinii, a zambit, s-a jucat de-a ascunselea si alte minuni de-ale lui. Toata lumea era foarte incantata si o doamna chiar ne-a spus ca „are un zambet copilul de mi-a luminat toata ziua”.
Asa.. acum daca am rezolvat cu motivul frivol pentru care mamele ar trebui sa stea inchise in casa impreuna cu bebelusii lor, eventual cu o punga in cap, as dori sa adresez celor care n-au calatorit niciodata cu bebele pentru ca altfel evident n-ar fi comentat atat de pe langa subiect urmatoarele intrebari: Stiati ca (,) copiii se dezvolta mai bine neurologic daca sunt expusi la diverse peisaje, culori, texturi, etc? doi: Stiati ca mamele sunt si ele oameni, si dupa ce au copii continua sa fie oameni si sa aiba aceleasi nevoi, hobbyuri, etc ? si trei: stiati ca in avion si in aeroport se intalnesc numerosi bebelusi sub un an (eu de exemplu am observat cam 3 pe cursa), si nimeni nu se mai minuneaza asa ca voi?
Pe mine de exemplu ma sperie foarte tare si hatereala legata de calatoriile cu cei mici, dar si ideea ca in eventualitatea in care fac unul pana la 4 ani ar trebui sa ma lipesc de el inchisa in casa.
Eu batai acum in perioadele in care nu plec nicaieri cate doua-trei luni.
In patru ani m-ar lua direct de la Spitalul 9.
Oamenii care se plimba cu cei mici imi dau sperante. Ca se poate, ca se poate si altfel.
Asa cum si acum cand am plecat au fost destul de sceptici si ne-au privit / ne privesc minim cu nebunie.
Dar eu stiu ca se poate si altfel. 🙂
Nu trebuie sa te sperie, Simona. Exista viata si dupa nastere :). Ba chiar este o viata frumoasa, implinita, fericita si cu multe calatorii, daca asa iti doresti. Pentru mine, vacanta e o oportunitate sa petrec cat mai mult timp cu baietelul meu si nu este o optiune sa plec si sa il las cu altcineva, nu am inima sa fac asa ceva. Plus ca daca il si alaptezi, cum recomanda OMS pana la 1an+, este exclus.
As vrea sa remarce comentatorii carcotasi de mai devreme ca am spus „pentru mine nu este o optiune”, nu am spus „nu inteleg cum au alte mame inima sa plece in vacanta si sa isi lase copilul”. Cam asta e tonul pe care ar trebui sa il aibe si celelalte comentarii, nu sa se grabeasca cu judecatile de valoare asupra unor oameni pe care nici macar nu-i cunosc – un fenomen cunoscut in blogosfera sub denumirea de trolling: https://en.wikipedia.org/wiki/Internet_troll.
Ei, eu am invatat sa nu ii mai bag asa mult in seama pe comentatorii carcotasi. Am zis eu la mine pe Fb zilele astea ca fara bine nu poti aprecia si raul. Si fiecare moneda are doua parti!
Acum, ca trollingul se intampla aici si eu nu pot apara cum se cuvine ideile pentru ca eu nu am copii, si mi-ar spune in secunda doi eu sa vorbesc atunci cand ii am, si asta e alta poveste. Poveste pe care eu o inteleg. Ca una e sa vorbesti din carti si povestile altora si alta e cand te apuci tu sa pui in aplicare.
Si tocmai din cauza asta, din partea mea tot respectul si admiratia.
Si nu, eu nu o sa ma opresc din postat povestile parintilor care se plimba cu cei mici. Pentru ca ma inspira, imi plac si pana una alta tot femeie sunt. Femeie care, la un moment dat, isi doreste si copii draguti si grasi, pe cat posibil creti si calatori.
Simona, nu am spus să stai cu el în casă pana la 4 ani. Noi am călătorit cu el prin Europa începând de la 1,6 ani, dar nu adventure, am zis-o mai sus, și de mult mai devreme prin țară. La 8 luni am călătorit prima dată mai mult de un weekend, dar a rămas acasă cu bunica.
Georgiana, despre partea neurologica spuneam că e foarte bine cunoscută la noi în familie 😉 însă pentru a-i oferi copilului diversitatea de care spui o poți face și fără a-l târî la capătul pământului
Razvan, nu de tine vorbeam, ci de ceilalti participanti la conversatie. Am raspuns comentariului tau, apoi discutia a fost intre doi parinti si nu pot sa ma bag sa intervin din motivul precizat – nu am copii si momentan vorbesc din carti si reviste.
Am citit si eu megapostarea semnata L.Nu a fost atenta ca pe aici anonimatul nu e privit cu ochi buni.De la inceput,de cand a inceput sa vorbeasca despre copil,care de fapt era bebelus de 3 luni,mi-am dat seama ca luatul pe aratura e la el acasa.Pe masura ce citeam,aveam o senzatie de deja vu,pt.ca in final sa inteleg ca Razvan.S este un fascist nenorocit,respingator,ce mai tura vura,un prost iar copilul lui va iesi un rasist violent,misogin si fumator.Eu am anticipat ca asta se va intampla.Ce ma mira, e ca nu a luat pozitie pana acum gazda noastra,Simona,dar are si ea dreptul la odihna.Si,Razvan S.,daca te bate cumva gandul sa-i faci curte drei/dnei L.,fugi nefericitule!
Nu a folosit nimeni cuvintele folosite de tine iar L. mi-a lasat adresa de mail. Nu cer nimanui sa isi lase datele, ca nu le folosesc la nimic, dar apreciez mai mult oamenii care, macar mie, imi arata ca nu sunt doar hateri de pe internet.
Cat despre a lua atitudine, oricum au cam degenerat discutiile si cred ca mi-am spus parerea destul de clar intr-un comentariu.
Doar ca, pana nu o sa ii am, degeaba spun ca as face si as drege… cum spuneam voi, parintii, sunteti cei care stiu mai bine!
Adica unul vine cu opinii de la medici, unul are nevasta cu studii in domeniu…
Atata timp cat nu si-au dat foc la valize, eu stau si asist de pe margine :)).
Razvan, se pare ca ai calatorit degeaba, nu ti-au ajutat la nimic din pacate aceste experiente. Eu ma bucur ca iti vezi sotia minunata, dar totusi un medic a facut niste studii ani de zile, nu poti spune ca sotia ta are aceleasi competente. Este jenanta toata discutia si prefer sa nu am de a face cu oameni ca tine.
Este jenantă toată reacția ta și prefer să nu mai continui . Nu mai conteaza ce crezi tu, dar cand am comparat cunostintele soției mele cu ale tuturor medicilor, nu am fost atât de cretin, m-am referit la specializările ei vs. lor, și la ceea ce s-a studiat și se probează fiecare branşă
Este absurd sa spui ca din urma unei calatorii un copil nu va intelege nimic. Atunci nu vad de ce te-ai mai ocupa de educatia copilului. Copilul are nevoie de experiente pozitive pentru a ajunge un adult dezvoltat armonios. Este intradevar mult mai simplu sa lasi copilul in casa cu o tona de jucarii sau sa il duci in parc sa se impinga cu alti copii si sa urle ca asa fac toti copii. Sau mai exista varianta sa il iei cu tine peste tot si sa ii explicit absolut tot ceea ce vezi in jurul tau. In plus expunerea copilului la mirosuri diferite, imagini, texturi, zgomote diferite va dezvolta copilul. Da, dar este mult mai greu sa fii implicat activ in viata copilului si atunci va gasiti scuze invocand diverse pericole. Nu doar in vacanta trebuie sa fii concentrat pe ingrijirea copilului, ci in permanenta. Dar probabil ca iti creste copilul vreo bona sau vreo bunica si atunci cand pleci in vacanta trebuie sa te chinui ingrozitor sa ai tu grija de copil si iarasi este dificil, ca doar e vacanta ta si nu ai chef sa te spetesti. Complicatii pot aparea si daca stai in casa si daca iesi in fata blocului. Dar asa ca idee Romania nu sta prea bine la capitolul igiena, numai daca te uiti prin parc cati cacati de caini sunt la locul de joaca al copiilor si te oripilezi. Stiai ca bucurestenii respira 5 tone de praf de rahat de caine in fiecare zi? Alta statistica, facuta de Clinica Veterinara Ilioara: in parcurile in care rahatii nu se strang sansele sa iei paraziti sunt de 33 de ori mai mari de cat in alte locuri? Ai iesit vreodata din tara sa vezi cum arata un loc de joaca? In Bucuresti daca iesi pe strada, trebuie sa ai grija sa nu calci intr-un rahat, sa mergi la departare cat mai mare sa nu iti stranute unul in fata fara sa puna mana la gura, sa fii super atent in parc cand iti lasi copilul la joaca sa nu ii arda doua palme vre-un alt copil etc etc. Ah, nu stiai ca violenta este o problema? Ba stiai, tocmai raspunsul tau la acest articol este unul violent si distructiv si prin urmare si educatia pe care o dai copilului este tot in acelasi ritm. Si daca doctorul recomanda iesiri cat mai multe si mai dese in aer liber, cine esti tu sa-l contrazici? Probabil faci parte din acele persoane care se pricep la toate, inclusiv la medicina si esti genul de persoana care trateaza copilul dupa ureche ca doar stii si tu care este diagnosticul si nu mai e nevoie sa te duci la medic. Ca tu esti destept si toti sunt niste prosti.
Spui ca “ Copilul de 3 luni poate fi lasat cu usurinta in grija altcuiva, acesta nesimtind diferenta intre mama si alta persoana” . Asta mi se pare maxima. Ori ai crescut la orfelinat or habar nu ai ce inseamna sa fii parinte. Bebe se va raporta la lume prin prisma relaţiilor emotionale pe care le-a experimentat in primele luni de viaţa. Relaţia bebelusului cu mama reprezinta baza sentimentului de siguranta. Copilul in primii 2 ani de viata isi formeaza atasamentul fata de parinti. Este perioada critica si este esentiala sa stea cu mama cat mai mult. Nu o spun eu, o spun cartile de specialitate si studiile. Dar daca focusul tau este pe ura maxima si invidie, normal ca nu ai timp sa citesti si sa te documentezi. Pentru anumite personae, familia le ofera relaxarea cea mai mare, iar familia este compusa din sot, sotie si copil. Un copil e o sursa imensa de bucurie si fericire indiferent de locul in care te afli cu el.
Si apropo de problemele tale cu presiunea in avion, asa ca sa stii, medici spun ca infantii cu varste de sub 2 ani tolereaza foarte efficient hypoxia la altitudini mari mai bine decat adultii, pentru ca, in uter traiesc cu o saturatie foarte scazuta de oxigem. In timpul nasterii acestia sunt expusi la conditii lungi de hipoxie in special cand nasterea este dificila. In fine, recomand sa citesti si sa te documentezi bine inainte de a face afirmatii. Medicii de specialitate sunt cei mai in masura sa iti dea informatii legate de oricare din temerile tale.
Copii sunt galagiosi daca au motive, de cele mai multe ori ei provin din familii violente si fac ce au invatat ei in familie. Altfel infantii mai plang daca au nevoi: le e sete,foame, ii doare ceva, trebuie sa le schimbi scutecul. Cand sunt mici au nevoi primare pe care daca le indeplinesti, nu vor plange. Dar daca focusul tau este pe ce face capra vecinului, normal ca nu te mai poti concentra la nevoile bebelusului tau.
Nu te obliga nimeni sa calatoresti, chiar te rog sa stai acasa. Nu mi-ar face placere sa intalnesc oameni ca tine in vacanta si cu atat mai putin in avion. Cum nu suporti castile din motive medicale, probabil ca nu suporti nici sa porti masca medicala atunci cand esti racit si preferi sa ii imbolnavesti pe altii.
Dar totusi, ce cauti pe un blog de travel cu atata ura si dispret? Oare site-ul acesta nu este menit sa inspire, sa te faca sa visezi la locuri frumoase alaturi de oameni frumosi?
@L. : Despre Travel, nu știu cât ai călătorit tu dar eu am peste 50 de țări, iar în multe dintre ele câte 2, 3,…5, 6 destinații.
Despre creșterea copilului, soția mea este în mai multă cunoștință de cauză decât medicii de familie și chiar decât unii pediatri. Ție chiar ți s-a părut că în mesajul meu as fi vorbit în necunostinta??
Oricum, tu personal chiar vorbesti in necunostinta. Nu ai habar despre cum functioneaza creierul unui infant. copilul care a fost în Japonia la vârsta de 3 luni, dacă va putea să îți zică ceva despre călătoria lui acum, peste 4 ani sau peste 20, este mai mult decât un geniu.
Cat despre faptul că nu s-a îmbolnăvit în avion, a fost norocos , dar nu pot spune același lucru altcuiva și nu aș îndrăzni să recomand altcuiva chiar dacă aș fi plimbat 10 infanti cu avionul. În avion sunt mai multe probleme de igiena decât sunt în parcuri sau alte părți.
Cat despre căşti, te bagi și vorbești aiurea. Am spus-o deja că este o problema MEDICALA. Altfel, chiar mi-as dori să le pot folosi în unele momente.
PS ceea ce consideri tu o experiență pozitivă pentru tine, nu este neapărat și pentru copilul tău
Am citit pe un blog al unei mamici cu copil de 1,5 ani o fraza de genul „muncim pentru a-i oferi celui mic aceste calatorii”. Este absurd, copilul de 3 luni sau de sub 2 ani nu ar sti decat din povestile parintilor ca a calatorit in Japonia sau Australia. Din urma unei calatori la varsta de 3 ani poate avea amintiri vagi, dar tot nu va intelege mare lucru. De la 4 ani e ok. Asta daca vrem sa calatorim pentru copil….
Daca calatorim pentru a ne bucura noi, ca adulti, de aceasta experienta, avem urmatoarele optiuni:
1. Nu lua copilul cu varsta sub 3-4 ani intr-o calatorie tip circuit/explore/adventure pentru ca te vei chinui si pe tine si pe copil, iar relaxarea nu mai e relaxare, aventura se complica, si altele. Iar costurile pot fi mai mari…. Cat despre intarirea sistemului imunitar, intr-adevar este adevarata, dar in acelasi timp vorbim si de niste riscuri extrem de crescute pentru ca imunitatea copilului sa fie depasita iar vacanta ta sa fie si mai concentrata pe ingrijirea pe care vei fi nevoita sa o acorrzi copilului; plus ca pot aparea complicatii cu repercursiuni de lunga durata.
2. Daca iti doresti in mod special o vacanta alaturi de micutul tau, fa-o intr-o vacanta de relaxare/leneveala, alege o destinate cu o clima nu foarte diferita de a noastra, o destinatie in care igiena este luata in serios, si aflata la o distanta scurta de zbor (pe timpul zborurlui copilul se poate imbolnavi serios, de la raceala pana la o multime de alti germeni/microbi/virusi/ boli contagioase care sunt „gazduite” deobicei in avioane). Cauta cazare cu facilitati pentru micuti.
Acestea ar fi niste sfaturi normale, ce e drept fiecare este liber sa faca ce vrea, insa nu as putea populariza astfel de sfaturi de calatorie in care copilul este expus unor riscuri si unui chin (plus vacanta parintilor). Copilul de 3 luni poate fi lasat cu usurinta in grija altcuiva, acesta nesimtind diferenta intre mama si alta persoana, dar e drept ca daca alaptezi si doresti in mod expres sa nu oferi copilului tau lapte praf la o asemenea varsta, nu-l poti lasa; in plus e greu pentru o mama sa-si lase copilul in grija altcuiva in care poate nu are suficienta incredere, iar atunci, din punctul meu de vedere, as mai fi asteptat cateva luni pana cand micutul putea primi hrana si sa se calatoreasca fara acesta.
Repet, vorbim de un risc de sanatate foarte mare, de un stres neobisnuit si de conditii climatice neobisnuite la care a fost expus copilul! Practic s-a zburat la varsta minima recomandata! (si desi poate fi considerat ca este recomandat „incepand de la 3 luni”, este de preferat sa intarziem cat mai mult momentul). Cat despre VACANTA parintilor, sa fim seriosi… o calatorie problemele multe si neprevazute ale celui mic, sau previzibile dar intantanene si repetitive, cu fruntea incretita si cu mai mult timp petrecut pentru ingrijirea celui mic decat ai fi prevazut,… nu are cum sa fie cea mai reusita!
Si inca ceva, pentru a-l fi ajutat sa treaca mai usor peste problemele cu presiunea de la decolare/aterizare, sugarul ar putea fi alaptat in aceste momente.
Despre galagia copiilor din avion, e neplacut pentru ceilalti, dar asta nu se poate interzice, cum am mai spus, fiecare e liber sa faca ce vrea. Vina poate fi pusa tot pe parinti care de multe ori nu incearca sa-si potoleasca copiii, dar exista si cazurile in care intr-adevar, oricat ar vrea si parintii, nu ii poti potoli. Cu un bebelus de 1-2 ani nu te poti intelege precum cu un adult. In plus, aviz parintilor care cred ca daca au zburat deja cu copilul de cateva ori, urmatoarele zboruri le va fi mai usor. Pentru un bebelus experienta va fi tot noua si nu va fi invatat nimic din zborul precedent pentru ca la aceasta varsta nu au o memorie bine sedimentata. Singura solutie ar putea veni din partea companiilor aeriene care ar putea oferi doar o anumita zona de locuri pentru pasagerii cu copii. Stim ca o distanta de cateva randuri nu face minuni, dar e un pas inainte, insa in avioanele mari se pot compartimenta spatii. Exista companii precum Emirates care au la bord si insotitoare specializate in babysitting. In final trebuie sa dam dovada de putina indulgenta, domnilor Shack & Andipanda, pentru ca daca nu este bebelus, poate fi cineva certat cu apa, cu bunul simt, un sforaitor, sau, in cel mai rau caz, vreun purtator de boala contagioasa!
PS: Simona, eu nu pot suporta castile (problema medicala). Poate nici pentru altii nu este o solutie 😉
Sustin si ideea de a exista o limita a „libertatii de a face ce vrea” cu copilul tau.
Pot sa fiu de acord cu toate cele spuse de tine pentru ca au sens. Nu cred ca spune cineva sa pleci neaparat cu sugarul drum si zbor atat de lung.
Cred ca mai depinde si de personalitatea copilului. In proncipiu tu ca parinte ajungi sa il cunosti putin. Cat de des, cat de mult plange. Cat e vesel, cat bolnavicios etc.
Nu am copii si nici nu am citit suficient pe subiect ca sa imi pot da cu parerea, dar si eu cred ca cei mici sunt cei mai veseli cand sunt alaturi de parinti.
Cu Laura eu am vb mai multe si in privat. Bebe nu a plans deloc in timpul zborului si chiar nu cred ca spune nimeni sa iei copilul de 3 luni neaparat si sa pleci in lume cu el. Multi parinti probabil nici nu s-ar apuca sa faca asta.
Dar e o poveste frumoasa si un exemplu pozitiv. Strainii calatoresc atat de mult impreuna cu cei mici, de toate varstele. Sunt relaxati si veseli si toata lumea se simte bine. In schimb in Romania parca cei care ies din caza cu cei mici sunt vazuti mai mult ca nebuni.
Si e atat de trist sa vezi familii care au uitat sa fie si altceva decat parinti. Nu mai rad, nu mai zambesc, nu mai traiesc.
Ne crestem copiii in bule de cristal. Nu ii lasam sa iasa din casa, sa interactioneze, apoi plangem ca generatia cu cheia la gat se juca in pamant si nu avea nimic.
Mna, cum ziceam, pana nu ii ai cred ca e usor sa iti dai cu parerea si sa spui – calatoreste. Nu stiu cum o sa fie si mai ales cum o sa fiu atunci.
Pana una alta mie mi s-a parut o poveste frumoasa cu final fericit :).
E bine si ca ai povestit de riscuri. Cred ca toti parintii (si oamenii in general) ar trebui sa se documenteze bine de tot inainte de orice ar vrea sa faca. Spunea si Laura in articol despre vizita la doctor. Daca pana la 1 an, 2, 3, x luni copilul a facut deja otite si nu stiu cate alte boli, cea mai buna idee e sa nu ii schimbi mediul asa brusc.
Dar despre lucrurile astea, voi, parintii, stiti mai multe si puteti sa vorbiti mai mult :)).
Dar daca am fi mai toleranti, cu siguranta lumea ar fi un loc mai bun.
Sa vezi se ti-o furi,Shack,de la clubul femeilor furioase,ca iritate au fost demult.
Nu este ea autoarea articolului, sau cel putin cea care a plecat cu un copil de mana in Asia.
Ideea e ca eu imi pun castile, dar cum ramane cu omul ala obosit, pe cel care il doare capu sau cel care vrea sa doarma? Le punem la toti casti? Nu e mai simplu sa eliminam mama cu copilul? E doar o chestie de matematica. Daca niste mame ar fi chiar nevoite sa mearga cu un bebe la bord in cauza unei urgente, cazurile de tipul acesta ar fi atat de rare incat te-ai mira cand ai vedea un copil intr-un avion. De cele mai multe ori e un cuplu sau o familie, eventual si cu bunica care au plecat la un var in Turcia, Germania sau mai stiu eu unde. Ca asa facem noi romanii, luam tot taraboiul cu noi.
Uite o idee mai buna, nu e mai simplu sa stati acasa si sa nu mai chinuiti atatea persoane? Chiar nu se poate sa aveti rabdare sa treceti de perioada asta critica cu bebelusul? L-au dus la dracu in praznic la Myanmar. Daca lua copilul o boala de acolo si nu putea fi tratat nu mai era asa de cool, dar hei, bine ca ei sunt parintii cu primul copil care le trece granita sau care a calatorit mai mult ca un adult, ca asta e relevant.
Sigur, e misto sa iti permiti sa calatoresti si vrei sa-ti duci copilul sa vada ca tu nu ai apucat, inteleg asta, dar cu un nou nascut? Inca nu are amintiri, e doar un copil care are nevoie de atentie si ingrijire multa. E perioada in care el trebuie sa-si formeze limbajul si sa apuce sa mearga eventual, dar nu, noi il luam si il chinuim pe zboruri ca suntem parinti cool care calatorim. Dar ma rog, intr-un final selectia naturala o sa-si faca treaba. E doar o chestie de timp pana cand un cuplu d-asta cu copil o sa pateasca ceva urat si se face taraboi la stiri. Le trece parintilor imediat atunci.
Sunt curios sa stiu ce relevanta are anonimatul meu cu opinia. Facem un exercitiu de imaginatie, sunt doar un pasager dintr-un avion. La fel ca si multi altii.
Sa închidem toți copiii in case, sa le punem leucoplast pe gura!
In general nu imi plac oamenii care nu isi asuma cele spuse. Consider ca din spatele tastaturilor suntem toti eroi. Asta era singura legatura.
In rest, eu consider ca fiecare e liber sa faca lucturile pe care si le doreste.
Cat despre Myanmar, in cazul ăla, oamenii s-au mutat acolo. Treaba lor de ce? Vrei sa ii intrebam și de ce au facut copilul?
Daca citeai si articolul ăsta vedeai ca Laura a precizat ca bebe a fost fericit. Chiar nu e cazul de familie plecata cu catel si purcel.
Si familia asta practic, din ce spui tu, ar trebui sa nu călătorească 4 ani. Eu cred ca nu prea iti dai seama ce inseamna 4 ani pentru niste oameni carora le-a intrat „microbul in sange”. Au fost plecati 28 de zile in Japonia si au explicat si foarte frumos cum sa impachetezi eficient. 🙂
Cat despre riscuru. Boli poti lua multe si de la baile Felix. Una e sa vb despre faptul ca deranjează copilul in avion, alta e sa dam lectii de parenting pe un blog inca de travel :).
Bine ca nu aveti copii, altfel ar fi tristi si neferciti cu niste oameni ca voi Andipanda si Shack!
Ai tras tu concluzia asta imediat, ca eu urasc copiii si nu vor fi fericiti pentru ca n-au calatorit cand erau mici. Da-ti foc.
Alooo. Gara! Discutam, dezbatem, dar fara materiale explozibile pe aici ca va confisc brichetele si va trimit si la colt.
Fiecare cu opiniile lui. Take it or leave it dar intr-o maniera eleganta :). (Sau macar decenta. Ca nu imi place sa imi consum timpul de odihna facand pe educatoarea).
Le luam pe rand.Nu ar putea,are.Nu a spus ca-l deranjeaza pe el ci pasagerii,printre care are tot dreptul sa fie si el.Nu iti spun ce culoare avea fata sotiei cand a vazut ca avea loc pt Lisabona linga o mamica cu copil sub 1 an.Cat despre riscuri liber asumate de catre parinti vs.copil,vezi ca inca e pe teava cazul Norvegia.Cu experienta de zbor,nu dribla ca aia cu audienta TV,ce procent de maturi a deranjat vs procent de copii ? Cu castile,am sarit peste.Mi-a placut mult asta din final cu Ah….Mi se pare mie sau suntem putin iritate,de ce oare?Adrian Ifrim, Ploiesti.Fair enough?
Are tot dreptul, dar atata timp cat nu e interzis, cine sunteți voi sa spuneti ca aveti mai multe drepturi decat copilul ala. Poti sa ceri si mutarea in avion si nu, plansetul copilului nu se aude de peste tot.
Eu nu am de ce sa fiu iritata si nu inteleg pluralul. Nu am inca mini Simone care sa urle din toti rărunchii in avion.
Dar din experinta mea nesimțirea adultilor care cred ca le merita si le stiu pe toate e de cele mai multe ori mai deranjanta. Cateva din lucrurile pe care le fac adultii in avioane si deranjeaza:
Fie se mocaie pe culoar, fie se imping in draci.
Ragaie si plescaie.
Au dat de niste bani pt o vacanta si se poarta urat cu personalul si cu oamenii de langa ei.
De aia care trag basini nu mai spun.
Te imping in spate cu genunchii.
Se lasa prea pe spate cu scaunul si te sufoca.
Nu toti. Nu toti intr-un zbor din fericire… pe rand. Dar doua specimene de adulti speciali si e suficient sa iti sara tandara.
Nu sunt mare fan planset de copil in avion, dar imi pun castile in urechi si aia e. Chiar la ultimul zbor am avut langa mine nu unul ci doi copii pana intr-un an. Gemeni. Si au plans si au tipat, dar nu mi s-a parut asa o tragedie.
Iar pe tine te supara mai mult copii sau ca se supara nevasta ca ii are langa ei? :)) ca altfel nu stiu de ce a fost adusa in discutie. Lasa, ca i-ai luat tu ceva frumos si i-a trecut.
Si nu vad legatura cu cazul din Norvegia, dar legile nu interzic bebelusii in avion. Sooo wtf? :))
Mno, fiecare cu ale lui. Iar la lista de tampenii pe care le fac adultii in avioane si enervează se mai pot adăuga multe altele.
Nu comparam adultii cu copiii. Daca te deranjeaza un adult poti sa ii spui si de cele mai multe ori intelege. Nu poti aplica aceeasi solutie cu un copil. Tocmai asta e problema, e un copil, daca vrea plange si 2 ore si nici tu ca mama nu ai ce sa-i faci.
Cand m-au deranjat adultii usor irascibili discuția nu a decurs niciodata asa cum imi imaginam :).
Mi se par mult mai dificili cei mari iar pr cei mici macar trec mai usor cu vederea. Ca sunt mici si le zambesti si le vorbesti si le distragi atentia. Ii iei in brațe, te joci cu ei si se linistesc. Si sunt draguti :).
Si daca ii cresti bine au sanse să fie la fel si cand se fac mari :))
1. Nu zbura cu un copil.
2. Nu zbura cu un copil decat daca e un caz urgent.
N-am inteles niciodata de ce o faceti, in primul rand chinuiti copilul, zborul nu este o activitate adecvata pentru un copil, va chinuiti pe voi ca si parinti si chinuiti ceilalti pasageri din avion. Sa ai un copil intr-un zbor de 12 ore nu e fun deloc pentru nimeni. Nu o sa stii cum va reactiona, cat va dormi sau cat va plange. De cele mai multe ori nu e doar unul, sunt mai multi si plang in cor. Din cauza formei avionului, poti sa il ai undeva tocmai in spate pentru ca el tot se va auzi oriunde.
Aveti rabdare sa creasca, strangeti bani, in felul acesta, incepand cu varsta de 4 ani va avea si el niste amintiri, iar un copil de 4 ani e mult mai usor de suportat sau ingrijit.
Mergem cu un bebe sa calatorim, wow ce mame cool suntem noi, nu putem sa ne abtinem din calatorit. Nu aveti pic de respect fata de ceilalti pasageri dintr-un avion atunci cand luati un bebelus cu voi doar pentru plimbare.
Ai putea sa ai dreptate, doar ca, nu zburati cu un copil ca ma deranjati pe mine nu e prea frumos spus.
Cat despre riscuri, fiecare parinte e liber sa si le asume.
Din experienta mea pe zboruri de cele mai multe ori deranjeaza mai mult adultii decat cei mici.
Iar tu ca adult, tocmai pt ca esti adult, poti sa iti pui castile in urechi si muzica preferata.
Ah si mai am o problema cu anonimatul. Daca tot ai opinii asa puternice de ce nu ti le asumi cu nume si prenume?
De ce, drepturile pasagerilor nu au aceeasi importanta cu ale tale?
Fix asta spun si eu- un copil in avion poate fi extrem de deranjant pentru ceilalti.
Castile in urechi nu te feresc de diversele mirosuri – cum am patit mai de mult pe un drum de cateva ore cand dragutii de parinti au decis ca nu il schimba pe bebe dupa ce facuse un foarte mirositor nr 2.
In cazul asta trebuia discutat cu parintii. Nu copilul e vinovat ci parintele. Daca parintii nu vor sa schimbe scutecul copilului, discuti cu personalul de zbor. Te muta, ii muta pe parinti (daca nu au scutec).
Eu spun ca asa cum un pasager nesimtit poate deranja sau nu, la fel se intampla si cu cei mici. Nu ar trebui sa aiba nici mai multe si nici mai putine drepturi in avionul ala!