• Menu
  • Menu

De la Beijing la Hong Kong

Azi a fost ziua aventurilor. In general nu prea avem excursii fara cate o poveste interesanta. E drept ca din aceasta luna de fiere – pardon, de miere, vom ajunge acasa cu foarte multe povesti interesate, foarte multe experiente. Cu siguranta ne vom intoarce schimbati. Daca in bine sau in rau vom judeca la final.

De la 1 Hay Inn – hotelul la care am stat in Beijing si pe care il recomandam deoarece este central, foarte aproape de metrou, Costa, restaurante si linii de autobuz ce duc direct catre centru, ne-am deplasat spre aeroport mergand o statie cu metroul apoi cu trenul Airport Express. Ne-am incadrat perfect in timp cu toate ca nu am reusit sa plecam la 5 jumatate dimineata de la hotel ci la ora sase. Pana la sase jumatate eram in aeroport.

De aici totul a inceput sa fie foarte confuz. Zborul nu era direct ci mergea prima data la Kunming China, aveam escala o ora si patruzeci de minute apoi plecam mai departe Kunming – Hong Kong.

Cu toate ca pe biletul nostru scria clar terminalul 2 – terminalul destinat plecarilor internationale dar tot catre China ( Kong Kong, Macao, etc), am fost trimisi la terminalul 1 – cel destinat plecarilor interne. Am alergat putin prin aerport in cautarea portilor destinate check-in-ului.

La check-in nu am reusit sa ne intelegem cu ei asa ca ne-au anuntat ca bagajele o sa fie trimise la Kunming. Pe fuga si usor stresati sa nu pierdem acel zbor nu am insistat prea mult. Deabia dupa ce am facut check-in-ul si am realizat ca noi aveam viza pentru o singura intrare in China au inceput si mustrarile de constiinta.

Am incercat sa ne intelegem cu ei insa initial ne-au spus sa stam relaxati ca nu vom avea probleme cu viza apoi brusc au inceput sa nu mai inteleaga engleza. Jumatate dintre noi era destul de calma :). Nicio presimtire rea si oricum, a ne face griji intr-un zbor de trei ore pana nu stim sigur care este problema nu ajuta la nimic.

Variantele erau asa:

  • Pierdeam prea mult timp la control si pierdeam zborul
  • Faceam check-out-ul, luam bagajele dar nu ne mai lasau sa facem check-in-ul iar
  • Nu puteam sa iesim din aeroport si sa ne luam bagajele, asadar ele ramaneau pe undeva prin China
  • In toate variantele eram nevoiti sa ne facem intelesi prin limbajul semnelor – nu prea vorbesc engleza
Tot din capitolul organizare intr-un aeroport pe biletul nostru aveam poarta numarul 44, afisata era poarta numarul 33, poarta prin care ne-am imbarcat pana la urma a fost numarul 43 :)). Alti nervi, alta alergatura de la poarta 44 la poarta 33.

Pana la urma lucurile au fost ok. Fiind terminal pentru plecari domestice nu eram nevoiti sa facem check-out. Bagajele au venit, am alergat jumatate de aeroport in sens invers pentru a face check-in-ul – stau FOARTE prost la capitolul organizare. Am reusit sa trimitem bagajele la Hong Kong. Lucrurile mergeau excelent deja :). Mancarea a fost execrabila in ambele cazuri – si micul dejun dar si pranzul. Acesta din urma a constat din chifla, unt, alune, gem in ambalaj – am avut impresia ca este jeleu, niste dropsuri urat mirositoare de care nu ne-am atins, o mini mini briosa simpla si foarte uscata, o chestie ce semana cu un ou fiert dar avea culoarea maro inchis / negru. Dupa toata alergatura eram usor lihniti iar cu o zi in urma ultima masa o luasem pe la ora 15:00 – prima si ultima de altfel.

Ne-am bucurat totusi ca am rezolvat cu zborul asa ca nu ne-am plans prea mult de foame.

In Hong Kong bagajul lui Lucian a venit imediat ce am ajuns la recuperare bagaje. Deja mare parte din bagaje fusesera luate. Am asteptat uitandu-ne la rotita ce se invartea deja goala – mai avea un singur rucsac ratacit pe ea pana cand intr-un final au anuntat: all arrived.

Mbbuuuun. All arrived except mine :)). L-am intrebat pe un nene daca au venit toate toate, daca mai asteptam sau daca mergem direct la “biroul de bagaje”. Ne-a pus sa asteptam. Mai erau inca 4 oameni care asteptau un bagaj asa ca macar nu murise doar capra n0astra :). Dupa ce am mai asteptat ceva vreme am fost anuntati ca ajung si bagajele noastre. Cam prafuit, murdar si trist saracul rucsac dar macar l-am recuperat. Probabil ca a cazut din carucior – sau asa ne imaginam noi.

Proaspat ajunsi in aeroport am auzit ca ar avea Facebook :))

Ce putea sa mai mearga rau? Adresa de la hotel – si harta cu indicatii, le aveam salvate ca poze pe laptop.

Fix cand am coborat din autobuz si am pornit laptopul acesta refuza sa porneasa. Pornea, ecranul era negru, nu se incarca, nu spunea nimic… o placere sa ai impresia ca laptopul nou nout si nu tocmai ieftin s-a stricat dupa 11 zile de excursie :). Apoi a pornit, dar facea update. Si am asteptat vreo jumatate de ora in strada sa faca laptopul updateul :).

Intre timp s-a conectat Lucian la un wifi, a luat adresa, a pus pe google maps, am inceput sa cautam hotelul – care mai era si foarte aproape. Am mai pierdut conexiunea la net, ne-am mai ratacit putin, bateria la telefon se termina. In tot timpul asta ce credeti ca facea laptopul nostru? Windows is configuring ceva. Ajunsese la 100% unde a stat alta jumatate de ora si a terminat de configurat de la acel 100% cand noi reusisem intr-un final sa ajungem la receptie unde am aflat ca nu se confirmase rezervarea noastra, nu au camera decat peste 2 zile sau daca vrem au un pat dublu intr-un dormitor comun.

Jumatate din noi s-a albit la fata si a refuzat sa si vada camera. Cealalta jumatate care se uitase inainte pe Agoda si a vazut preturile foarte mari si lipsa camerelor si se prinsese ca e destul de aglomerat orasul insista sa o vedem. Am vazut si dormitorul comun, nu era asa rau dar jumatatea cealalta refuza.

Dupa o chifla (vorba vine) la Burger King, o cautare pe Agoda si Booking, am ajuns la concluzia ca dormitorul pentru 2 nopti nu este pana la urma ceva asa tragic.

Norocul ne-a suras! Am aflat ca in acceasi cladire la etajul 8 exista camera libera. Am reusit pana la urma sa rezervam o cutie de chibrituri numai pentru noi! Este cea mai mica camera vazuta de noi vreodata! Mai mica decat tot ce ati putea sa va inchipuiti ca este mic dar nici nu mai conteaza. Macar stam doar noi doi si nici macar nu petrecem asa mult timp aici – nici in camera, nici in Hong Kong.

Zi plina plina de peripetii insa Hong Kong-ul merita. Dupa ce am iesit la plimbare prin oras si i-am luat putin pulsul, am vazut cat de agitat si plin de viata este am ajuns la concluzia ca nu este nicio problema. In plus, chiar daca este foarte mica aceasta camera macar stam foarte foarte central :).

Pentru mai multe detalii despre aceasta zona in care stam va invitam sa cititi la Imperator detaliile despre Mirador Mansions :).

Cat despre camaruta noastra. Aceasta este :).

Poate ca aceasta este camera in care stam insa internetul este de mare viteza. Ne simtim ca in Romania chiar iar orasul este acesta

Activ, plin de viata, palpitant. Asteptam cu nerabdare sa il descoperim maine. In plus, patru zile intr-o cutie de chibrituri ne vor face sa apreciem cu mult mai mult alte lucruri. Pana acum am invatat sa apreciem foarte mult apa calda, barurile / restauranturile din Romania care sunt obligate sa aiba toaleta si nu esti nevoit sa mergi la o toaleta publica asa cum este cazul in China. Aici invatam multe alte lucruri :).

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 comments