Zilele trecute am realizat că trebuie să scriu acest articol, fiind parte din responsabilitatea pe care o avem pe aici pe internet. Văd tot mai mulți oameni nerăbdători, dar m-am uitat la ce se întâmplă și în turism.
Poate câteva informații cu privire la situația actuală o să vă ajute să vă domoliți puțin entuziasmul și nerăbdarea. Pe lângă “oare când o să călătorim iar”, întrebarea cea mai adresată este: eu când îmi recuperez banii pe biletele de avion?
Majoritatea hotelurilor, Airbnb și unități de cazare și-au permis să dea banii înapoi, au anulat rezervări gratuit și s-au făcut eforturi. În timp ce majoritatea companiilor aeriene nu au fondurile sau infrastructura.
De ce durează atât de mult returnarea banilor?
Primul obstacol – dificultăți logistice
Sistemele de achiziție sunt automate marea majoritate, în timp ce sistemul de refund nu este construit așa. Știm toți cam cât durează în mod normal să depunem o plângere și să ne recuperăm banii. Sunt necesare aprobări… o politică de anulare/modificare clară (care nu se schimbă de la o zi la alta)… e un sistem mai complicat în sine, manual/personalizat și cu mai multe verificări.
Să mă contraziceți vă rog dacă știți voi sigur că au companiile aeriene sistem de refund automat. Și care sunt alea.
Mbuuun, ăsta e primul pas. E complicat logistic să se întâmple.
Obstacolul doi – nu sunt bani
Nu am cum să spun asta altfel. Foarte mulți oameni primesc în această perioadă vouchere, companiile insistă să vă ofere vouchere chiar dacă ați spus clar că vreți banii, pentru că nu îi au. Orice companie aeriană obligată să dea acum toți banii înapoi ar da faliment.
Pensiunile au avut opțiunea de a se închide, poate angajații au intrat în șomaj tehnic… Companiile aeriene au efectuat zboruri goale mult timp pentru a nu pierde sloturile de zbor.
Când încercam să îi explic lui Alex el mi-a spus foarte corect: înseamnă că industria era greșită de la început. De ce le-aș plânge eu de milă? De ce să suport eu asta și nu compania aeriană? Ceea ce da, poate suna foarte îndreptățit… dar dacă fizic nu sunt banii? Tare îmi e că multe companii aeriene, și nu doar cele low cost, riscă să dea faliment.
În toată combinația asta mi se par cei mai loviți, dar și nevinovați, agențiile și resellerii. Mulți clienți vor banii, companiile aeriene oferă vouchere… Când mă gândesc la situația asta îmi vine în minte un vers care spune: I’m just a little bit caught in the middle…
Înțelegere
Să nu uităm că în spatele numelui unei companii sau alta sunt tot oameni. Oameni care lucrează de acasă, deci și-au schimbat mediul și modul de lucru, dar care BRUSC și într-un mediu în continuă schimbare, au de răspuns la de zeci, poate chiar de sute, de ori mai multe cereri și întrebări.
Uneori când înjuri din spatele laptopului, înjuri chiar omul care încearcă să te ajute. Poate are și el probleme, poate, ca și tine, lucrează cu copiii în jurul lui. Nu e ușor. Fiți blânzi cu cei din jurul vostru dacă așteptați blândețe. Nu știți niciodată ce bătălie duce și celălalt.
Sper măcar întețelegerea faptului că tot oameni sunt și în spatele ecranelor, că procesul e complicat, dar și că realitatea, că banii ăia nu sunt toți, vă vor ajuta să înțelegeți de ce durează și de ce o să dureze. Nu țin partea nimănui…
Înțeleg destul de bine cred eu ambele părți. Vreți banii și nu vreți vouchere? Insistați cu asta… și vedeți dacă sunt soluții în acest sens. Acolo unde nu sunt, cel puțin pe moment, exprimați-vă opțiunea. Vreți vouchere și doar să amânați călătorii, procedați în consecintă…
Am încredere că o puteți face fără să înjurați, amenințați, hăituiți oamenii care încă lucrează și încearcă să rezolve ce se poate rezolva.
[…] Am mai povestit despre asta și acum șase luni. Industria aeriană mai ales nu era pregătită pentru acest volum de restituiri. Și dacă tot suntem aici, uneori mă întreb cum reușesc să reziste cei care dau înapoi și comisioanele lor de rezervare. Nu sunt mulți cei care au făcut asta, tocmai din acest motiv cred că merită cu atât mai multă apreciere. […]