Între 8 si 11 octombrie are loc Hip Trip, din punctul meu de vedere cel mai tare festival de toamna asta! Din lista de filme nu știu dacă am două care să nu mă atragă neapărat, sau în cazul Wild să nu îl fi văzut (totuși aș vrea să îl revăd). Am așteptat ceva vreme să vă dau vestea asta, pe 10 octombrie de la ora 13 ne vedem la workshop-ul pe care îl voi modera NEXT DESTINATION: INDIA.
Deja am emoții, dar sunt sigură că băieții sunt super de treabă. Da, probabil că au văzut garantat ceva (mai multe) țări decât mine, dar niște oameni care pleacă într-o cursă prin India, într-o rișcă (tuk-tuk), cu siguranță sunt super de treabă! Mai exact o să îi cunoașteți pe Ric și pe Gor. Ric a văzut până acum 90 de țări (că tot am povestit recent despre asta), iar Gor este producătorul filmului.
Citește și Please horn Traficul în India
Pe mine mă interesează nu doar să șe aud poveștile despre India ci să aflu și detalii din spatele camerei despre filmare, poate niște tips and tricks .
Așadar dacă vreți să îi vedeți, să îi cunoașteți, să ne cunoașteți poveștile despre India, vă aștept sambătă la restaurantul Vivolis Flavours, Sos. București – Poiești nr 155. Transportul din centru către restaurant și înapoi este asigurat de către organizatori, detalii curând pe site sau pe pagina lor de Facebook.
Filmul „Next Destination: India” este programat pentru data de 9 octombrie, de la ora 20:30 și dacă tot am ajuns la capitolul ăsta, hai să vă dau și o veste bună – avem concurs cu bilete la HipTrip! Am pentru voi șase invitații la proiecții.
CONCURS – ȘASE INVITAȚII LA HIPTRIP
Care e provocarea? Tot despre călătorii, cum altfel! Aș vrea să îmi spuneți fiecare, în mod ideal, dacă ați pleca prin lume, în ce varianta ai vrea cel mai mult să faci asta? Să ai saci de bani, să stai la all inclusive si hoteluri de cinci stele, să încerci să lucrezi prin țările in care le vizitezi? Cum ai vedea mai degrabă experiența asta, a călătoritului prin lume pe termen lung?
Ce poți să definești în răspunsuri? Perioada de timp, gradul de confort / disconfort / la ce ești dispus să renunți și ce păstrezi, spre ce țări ai merge?
Voi selecta cele mai interesante răspunsuri. Nu aștept platitudini și SF-uri gen – aș vrea să am bani nelimitați, să nu mi se întâmple nimic, să pot să văd lumea, să îmi vizitez familia oricând vreau. Aș vrea să văd mai mult dacă voi sunteți tentați să plecați de acasă mai mult de o săpămână – două, cam în ce gen de situații ați vrea să vă găsiți, ce să faceți, cam cum ai vedea un plan (cât de cât realist).
Pe 7 cel târziu (de preferat 6 noaptea) desemnăm câștigătorii! (Promit! Oricum festivalul începe pe 8 și trebuie să știți si voi)
Daca vrei sa ajungi in India sau vrei să mai citești parerile cuiva care a fost acolo îți recomand și articolele
Cand iti intra calatoriile in sange dorul de duca devine un sentiment care nu te mai paraseste niciodata. Dorul de duca si dorul de oameni, cei de pe drum si cei de acasa, raman cu tine pentru totdeauna. E un mix ciudat calatoritul pentru mine, cand sunt acasa imi ard talpile sa plec mai repede si cand sunt pe drum am momente cand mi-as dori sa fiu acasa cu o branza buna in fata, un rose rece si cu ai mei (cei multi ai mei). Calatoritul pentru o perioada mai lunga de timp e inca un vis la care lucrez. As pleca in lume fara sa aleg intre all inclusive, hosteluri, hoteluri, guest houses, barci, avioane, trenuri, tuk-tuk-uri., autobuze. As pleca in lume cu sufletul deschis spre noi experiente si m-as lasa purtata de val si de instinct fara sa imi pese daca as dormi o noapte intr-un hotel de 5 stele si a doua noapte intr-o camera de hostel. As pretui mai degraba fiecare experienta pentru ceea ce este si nu pentru ceea ce mi-as fi dorit sa fie sau pentru ceea ce mi-au spus altii ca ar trebui sa fie. As pretui fiecare om care mi-ar deveni prieten pe drum ca pe un suflet drag care stiu ca imi va lipsi apoi in fiecare zi in care suntem departe asa cum imi lipsesc azi toti cei pe care soarta i-a pus in calea mea pana acum. Intr-o calatorie ideala as pleca sa ratacesc un an, sa beau espresso la Fontana di Trevi in Roma, sa ma pierd prin Mala Strana in Praga, sa invat surfing in Arugam Bay, sa cant cat ma tin plamani cu picioarele in nisip intr-un bar mic si ratacit in Palawan, sa ma pierd la Rio printre dansatorii de la carnaval, sa ma ascund in spatele unei masti elaborate in Venetia, sa fac water rafting in Indonezia, sa ma pierd pentru a mia oara in frumusetea Taj Mahal-ului, sa ma rog in gand in templele din Bali, sa vaslesc in Delta Mekongului o barca mica cu gandul la pestele ala bun care ma asteapta la urmatoarea oprire, sa imi plec privirea de prea multa frumusete la Grand Palace in Bangkok, sa ridic ochii spre cerul ascuns de zgarie-nori din New York, sa ma pierd prin plantatiile de ceai din Dharamsala, sa invart rotile de rugaciune la un temple din Tibet, sa ma minunez intr-un safari in Africa, sa ma provoc pe mine insami sa urc macar 1000 de metri in Himalaya, sa casc ochii la minunatiile din Bagan, sa invat tango in Buenos Aires, sa mai sorb inca o data nectarul vinului de Porto in varf de deal in Vila Nova de Gaia, sa descoper castele in Valea Loarei, sa vad ciresii in floare in Japonia, sa plec intr-o cursa nebuna cu un tuk-tuk in India, sa ratacesc prin Laos pe un scooter, sa ma inchin la icoane in noaptea de Pasti intr-un costum traditional in inima Maramuresului, sa imi dea lacrimile in coltul ochiului ascuns sa nu ma vada nimeni cand as vedea pentru prima oara albastrul de Voronet, sa dansez pana se crapa de ziua pe o plaja din Ibiza, sa intreb eschimosi daca sarutul cu nasul de care imi povestea mama cand eram copil e adevarat sau e o gluma….As pleca in lume sa colectionez zambete, sclipiri de ochi, rasete, glume, tristeti, povesti de viata, strangeri de mana, lacrimi, imbratisari, sarutari, vise, priviri, voci, si le-as aduce pe toate inapoi cu mine acasa ca pe cel mai de pret souvenir.
Cate planuri si locuri, cate lucruri diferite, cat de mare e lumea asta si cate ne asteapta! 😀
Si cate mai am si cate mai visez si cate as mai vrea :)). Sa vezi cum ne ne intersectam noi visele astea intr-o zi si impartim un hamac atarnat intre doi pomi pe o plaja din Republica Dominicana :)))
Buna, am calatorit si eu putin si printre altele am ajuns si in India, iar de acolo pofta mea de calatorit si de descoperit s-a intensificat.
Hmm calatoria perfecta ar fi sa vad toata lumea, dar ma multumesc si pe bucatele, asa ca una dintre aceste bucatele mi-ar placea sa fie o calatorie pe Amazon, stat la triburi, oprit in fiecare sat si oras de-a lungul fluviului, lucrat cu localnicii si implicat in proiecte de voluntariat. Mie imi place sa calatoresc fara un plan batut in cuie, ma las dusa de loc, de oameni si de experiente, fara multi bani si stat si mancat la localnici sau in hoteluri si restaurante locale, fara fite si pretentii. Pe unde se poate mi-ar placea sa dorm si sub cerul liber sau in hamac, cu o plasa de tantari aruncata pe mine.
Si un alt mic detaliu, mi-ar placea foarte mult sa calatoresc cu iubitul meu, sa vedem si sa descoperim lumea in 2.
Ha! M-ai nimerit cu asta! 😀
Pe scurt sună fix așa: Europa cu trenul, o lună de zile cu rucsacul în spate. E un vis pe care sper să mi-l îndeplinesc la anul (până atunci am timp să strâng bani), însă aș avea un mic impediment… concediul atât de lung. De visat, visez mult și cu ochii deschiși; îmi fac planuri, sper, mă agit, mă trezesc la realitate, dar peste o zi sau două mă apucă din nou dorul de ducă. Dorințe de plecat în lume am prea multe ca să le enumăr, dar timp parcă-i prea puțin.
Alteori îmi imaginez că merg în jurul lumii cu un vas de croazieră și mă opresc în fiecare port pentru a descoperi orașele în care ajung. Mă văd locuind cu localnicii și povestind o mulțime de lucruri. N-am pretenții să dorm la vreun hotel pentru că în plimparea mea #oriundemaduc am descoperit că experiențele pe care le pot trăi alături de oameni noi sunt de neprețuit, la fel ca în reclamele alea la Mastercard. 😀
Suna bine si sper sa te apuci iar de plecat. Daca e vointa se gaseste si calea!
Pentru mine, experientele pe care le-as trai si calatoria in sine conteaza mai mult decat sa stau la all inclusive si in hoteluri de cinci stele. Pana la urma, cele mai interesante povesti de calatorie de care am auzit sunt cele in care calatorii au ales sa iasa din zona lor de confort cu care erau obisnuiti si sa se deschida catre nou. Consider ca dincolo de „bula” in care traieste fiecare in mod normal, e o lume intreaga care ar merita descoperita.
Eu as pleca pentru cateva luni doar cu rucsacul in spate. As merge in Asia de Sud-Est, as face turul Indochinei si apoi, din aproape in aproape, as strabate India de la est la Vest, apoi as vizita Iranul, dupa care as lua trenul prin Turcia pana inapoi spre casa. Se poate si fara saci de bani. Oricum m-as intoarce mai bogat.
Suna foarte bine! Am facut calatoria Iran – Turcia cu trenul si este superba! Si e si foarte ieftina. Nici Asia de Sud-Est nu e scumpa si clar nici India. Sper sa o faci si sa ne povestesti!
Ma bate gandul sa plec 6 luni intr-un circuit prin America Centrala. Cu siguranta banii stransi nu vor fi suficienti asa ca ma gandeam sa combin munca platita (stiu cateva programe foarte dragute prin care te duci sa lucrezi la o familie de exemplu si ti se asigura cazare + masa iar in unele cazuri si transportul) cu bugetul pe care il am din tara. Cum arata planul? Aterizez in Havana, bat strazile Cubei pana simt ca mi-a intrat mirosul de trabuc cubanez in piele, inot cu delfinii, ma las purtata de privelistile colorate ale caselor si masinilor havaneze, ma las prajita de soare pe plajele din Republica Dominicana, imi alint papilele gustative cu bucatele proaspat servite in pietele din Guatemala, ma las trezita dimineata de zgomotul unei cascade din Costa Rica si ma pierd in multimile din Panama. Confortul si luxul sunt ultimele lucruri la care ma gandesc, asa ca planuiesc sa gust cat mai mult din culoarea locala a fiecarei tari si sa dorm la localnici (apelez la couchsurfing cel mai probabil sau ma descurc la fata locului). Patrunderea in cultura fiecarei tari, interactiunea cu oameni foarte diferiti, servirea celor mai diverse bucate locale, pierdutul timpului creand amintiri ce tin o viata si fotografiatul vor fi prioritatile mele in aceste 6 luni. Scopul nu este sa punctez x orase, y tari, ci sa traiesc intens fiecare clipa petrecuta in fiecare loc nou si superb in care am privilegiul sa calc. Can’t wait!
Dap! Suna ca un plan foarte bun! Ai gasit programe mai faine decat work away? Hai sa facem putin schimb de experienta. Suna foarte bine si chiar pare ca ai deja asa idee despre ce e de facut, sper sa o faci! Sa ne intalnim prim lume si sa ne povestim calatoriile!
Daca tot ne lasi sa visam frumos, eu de mult timp ma tot gandesc la cum ar fi posibil sa am un an sabatic in care sa vizitez multe tari si regiuni complet diferite. Sa le cunosc, sa le miros, sa am timp sa ma plimb in voie pe stradute ferite de aglomeratia turistica si sa mi le intiparesc in suflet si in gand si sa-mi ramana acolo cu toate ale lor si mai bune si mai rele. As invata sa renunt la confortul hotelurilor in favoarea experientelor. As alege sa dorm in hosteluri, alaturi de oameni cu care impart aceeasi pasiune, as alege un bagaj mic material fara cosmetice si farduri, dar as pune in bagaj incredere in oameni, zambete multe, energie si optimism. As inceta sa mai vad obiective turistice pe graba si m-as opri in loc oricand as simti nevoia de liniste. As alege sa ma deplasez cu trenul mai mult, pentru ca ochii mei sa vada si localitati simple si neturistice, as alege sa ma plimb cu bicicleta si nu cu taxiul ca sa pot adulmeca parfumul painilor proaspat scoase din cuptor. As dormi in corturi si rulote pentru ca as sti ca cea mai frumoasa casa din lume e acolo unde el ma saruta de „noapte buna”.
Cum ar arata calatoria? M-as plimba printre viile insorite din Burgundia si as locui intr-un castel vechi, unde seara m-ar prinde pe terasa, cu un pahar de vin negru si o carte veche. M-as grabi apoi spre agitatul New York unde as canta pe strazile Manhattanului de fericire si as lua picnicul in Central Park. Dupa zgarie – nori, ce ar fi mai frumos decat sa pornesc cu rulota la drum prin fiordurile norvegiene, sa ma plimb printre casutele colorate ale Bergenului sau sa ajung la Capul Nord ? Si as merge ce as merge, noua mari si noua tari si as ajunge in minunata Asie. Acolo desigur, mi-as lua o casuta de bambus mica pe o plaja din Thailanda, as sta la povesti cu localnicii si as manca peste proaspat pescuit si fructe din pietele de noapte. Visez si la cateva zile linistite intr-o cabanuta mica din Cornwell, unde focul din semineu si ceaiul de la ora cinci ar fi singurele preocupari. As incheia calatoria in lume, cu o luna intreaga petrecuta in cort intr-un sat pescaresc din Italia, unde m-as trezi in fiecare dimineata sa vad culorile marii in rasarit si sa-l privesc cum inoata fericit .
Revenind la realitate, ne gandim sa facem aceste lucruri, dar nu toate intr-un an sabatic, ci luate pe rand, in luni sabatice :). Costurile sunt mult mai ok asa. Desigur, ne gandim sa folosim mai des variantele de cazare mai sus mentionate, sa aplicam si pentru experiente de voluntariat si vom incerca sa calatorim mai mult cu trenul ( si poate imi voi face curaj si de niste experiente cu autostopul sau cu bla,bla car-uri ).
Valeuuuu, m-a luat valu’ si am scris un roman aici 🙂 !
Ai scris mult, dar m-ai facut sa zambesc. Sunt si alti oameni ca mine, care viseaza si planuiesc mereu cu ochii deschisi! O sa ma pripesc, dar o invitatie la festival este a ta!
Uraaaaa!!!!!!! Multumesc mult!
Nu am avut cum. Un vis asa de frumos si totusi destul de documentat… Chiar nu ai cum sa nu il premiezi. In plus, mi-ai mai dat si mie niste idei bunute pentru aventurile viitoare pe care le pregatesc :D.
Am calatorit in Egipt singura de cateva ori, fiind fascinata de tara si oamenii ei, am stat cateva luni cu bani munciti de acasa, acolo am muncit deasemenea cate putin, deci se poate supravietui si mai ales vizita o tara si cu bani mai putini. Imi doresc sa calatoresc in Africa de Sud, pare un taram de vis, cu siguranta India ar fi pe placul sufletului meu, dar nici Europa nu ar ramane deoparte.
As prefera sa plec pentru a sta cel putin o luna intr-o tara si sa lucrez sau sa fac voluntariat care sa acopere macar cazarea. In Indonezia am realizat ca in bagajul de 32 de kg duc mai degraba metaforic alte bagaje care nu ma ajuta sa cresc (nici in brate macar:) si am lasat acolo valiza imensa in care la propriu incapeam si eu (ca’s mignona). Am invatat sa renunt la lucruri inutile asa cum am invatat sa fac curat in viata de ganduri negative si sunt dispusa sa las in urma tot ceea ce as putea gasi pe drum. Ceea ce sunt este bagajul meu.
Am in gand de vreo 2 ani un roadtrip prin Europa. As vrea sa inchiriez o rulota si sa ma plimb vreo luna prin cat de multe tari pot ajunge. 🙂