Cum mi-am început călătoria prin viață

Nu are neapărat legătură cu restul călătoriilor, dar este povestea mea preferată de început de an!

Sunt din Constanța, Eforie Sud și m-am grăbit să îmbrățisez lumea într-o noapte de ianuarie! Doi ianuarie mai exact, pe la ora 2 noaptea, tot într-o zi de sâmbătă!

Mai am o soră mai mare iar doctorii îi recomandaseră puternic mamei să nu insiste să mai aibe încă un copil. Am fost sarcină toxică iar din povești am înteles că biata mama cu greu a putut mânca în timpul sarcinii. Probabil agitată încă din facere, m-am așezat comod și pe un nerv sciatic. Adăugăm și niște probleme de inimă la mama și îi înțelegem pe doctori.

Când m-am hotărât să vin pe lume, se pare că nu am avut răbdarea necesară să o fac treptat! Ambulanța a vrut astfel să oprească pe pod la Agigea pentru a o asista pe mama la naștere! Ar fi fost simpatic să mă nasc direct pe drum, era și mai clar atunci care îmi era soarta!

Mama a refuzat, a zis că vrea la spital și au reuși să o ducă până acolo. La urgențe undeva, nici măcar nu au apucat să o înregistreze. A intrat într-o sală iar tata și-a aprins o țigară. La mijlocul ei mă auzea deja pe mine urlând!

Așa m-am născut. Aproape pe drumul dintre Eforie Sud și Constanța, la parterul spitalului, la o jumătate de țigară!

Apoi au vrut să îi facă procedurile de înregistrare mamei și când au auzit numele – Stănescu – asistenta era să leșine! La etajul 6, în sala de nașteri, aștepta o armată de doctori! Venea sarcina aia dificilă, sarcina problemă! (mult zgomot pentru nimic)

Asistentele în spital îmi spuneau Vasilica, ai mei nu aveau nume pregătit pentru mine. Erau siguri că sunt băiat și nici nu erau pregătiți cu nume de fete (având în vedere și cele două sarcini foarte diferite ale mamei) . Găsiseră în grabă alt nume. Cu toate astea, atunci când m-a declarat, tata mi-a spus Simona-Elena.Nici asta nu a ieșit așa cum era planificat, dar a ieșit bine până la urmă!

Și mi se mai pare uneori că povestea asta, povestea venirii mele pe lume, se tot reflectă în viața mea! Sunt agitată și repezită și nu am stare! Ies des „din grafic”, dar totul se așează până la urmă foarte bine!

Bine v-am găsit! Am 28 de ani și 12 ore pe lume! Și m-am grăbit să vin pentru că am multe de văzut și făcut!

Vă îmbrățisez! Să aveți un an așa cum vi-l doriți!