Ma tot gandesc eu ce locuri minunate, uimitoare, am vazut. Si imi dau seama ca e greu sa fac un top. As adauga in lista fiecare locsor vazut de mine, chiar si alea unde nu mi-a placut, sau unde a fost greu, chiar si locurile care imi aduc amintiri urate.
Nu e un top, este mai mult o enumerare. Oricum Filipine a fost si va ramane locul meu de suflet. Nu stiu daca v-am mai povestit asta daar la un moment dat eram pe o barca, in miscare, valurile faceau ca apa sa sara pe mine, cerul era foarte senin, in zare vedeam plaje si doar ce terminasem de vazut lagune ascunse, inotasem cu pestii si ma bucurasem de tot soarele, toata apa sarata si o masa gustoasa cu peste proaspat prins. Si stateam acolo pe barca si am simtit ca mai bine de atat nu prea are cum sa fie. Mai mult soare, mai multa apa sarata, mai mult in elementul meu, mai multa pace si implinire. A fost un fel de „sunt acasa” dar aici e mereu soare si pielea te pisca putin si se strange sarea pe corpul tau.
Imi amintesc nostalgica si cu mare drag de Napoli unde am ratacit pe stradute si am mancat multi carbohidrati fara sa ne pese. Unde am topait la Pompei si am facut poze intr-un apus de soare frumos. Si imi amintesc atat de viu si cu atata drag mai ales pentru ca in perioada aia asteptam sa vina pe lume nepoata mea, Maria. Imi doream nespus sa nu se intample cat sunt eu plecata si eram nerabdatoare si nelinistita.
Mi-e drag chiar si cand ma gandesc la Grecia, primul trip mai elaborat si in formatie mai mare. Ma gandesc si am multe amintiri frumoase din Bordeaux – unde am degustat vinuri intr-o campanie nebuna si cel putin curajoasa, unde am ascultat muzici in casti comune si am adormit pe muzici surprinzatoare despre cum vreau sa fie viata mea de aici inainte, despre refuzul meu de a mai refuza sanse, despre cum zona mea de confort a fost o bula de sapun…
Angkor Wat inca ma face sa ma gandesc plina de interes despre cat de putin ii cunoastem pe ceilalti si religiile lor sau cat de putine stim despre trecut in sine. Trecutul este atat de volatil si usor de modificat… Tine doar de niste amintiri, niste senzatii avute de niste oameni, de niste pareri. Nu putem sa le combatem suficient de vehement.
Toata Cambodgia iti da aceasta impresie… toate povestile lor sangeroase, toate crimele… in van… Si mai ales mi-a ramas in minte cat de saraci sunt oamenii uneori… chiar daca nu pare.
Iar China este o experienta in sine.
Cred ca nu sunt neaparat cele mai reprezentative locuri care mi-au placut. Sunt locuri unde am avut diverse senzatii pe care pot sa le denumesc si numesc foarte clar. De multe ori calatoriile ne plac sau nu si pentru ce simtim sau cum simtim in acel moment. Voua vi se intampla asta?
Povestea continua iar acest articol este scris de pe un superb Samsung Notebook seria 9. Daca nu va e cu suparare puteti arunca si un ochi pe pagina de Facebook Samsung Romania.
Leave a reply