Il cheama Bogdan, Bogdan Dascalescu dar eu ii spun „Luminita”. In timp porecla asta a lui imi pare ca s-a mai pierdut dar mie inca imi place mult.
Are curaj cu carul, este increzator si imi doresc mult sa ii reuseasca toata aceasta aventura doar ca sa pot spune: bai eu il cunosc personal pe omul asta. Am stat la povesti si la baute si am facut glume!
Bogdan are si un portofoliu impresionant in spate. A fost plecat cu pluta, cu autostopul pana la Oktoberfest apoi a dus limita si mai departe si a plecat cu autostopul tocmai pana la aurora boreala. I-au iesit toate si tocmai din acest motiv nu imi fac foarte multe griji ca nu o sa ii reuseasca si ca nu o sa fie awesome!
Va invit sa cititi chiar de la el de pe blog despre idee si cum a ajuns la asta.
Intre timp si pe langa ce spune, eu l-am mai luat la o serie de intrebari chiar de dimineata. Doar asta face si doar pentru asta traieste (sau asa simt eu ca face). S-a documentat si a gasit un tuk tuk simpatic. Costa aproximativ 5000 de euro dar incearca sa mai negocieze.
Are niste promisiuni de sponsorizare dar nu este nimic sigur si semnat asadar daca vreti sa ii sprijiniti aventura si nebunia sa nu ezitati sa il contactati.
O bucata din prezentarea lui, final version :).
Si pentru ca a renuntat la job-ul lui de birou, de zi cu zi, l-am intrebat cateva lucruri:
Cat de frica ti-a fost cand ti-ai dat demisia?
Nu mi-a fost deloc frica. Pentru a-mi implini visele pot sa renunt la orice. Bine, aproape orice! Si sunt de parere ca un job poti sa gasesti oricand, pe cand o astfel de aventura poti sa o faci doar o data in viata.
Te-ai gandit sa iti vinzi din lucruri pentru a face visul sa devina realitate? (I know I did )
Da, este un pas urmator (de indata ce termin de trimis mailuri). N-am foarte multe lucruri, dar cele pe care le am si nu imi sunt necesare o sa le vand. Cand ma intorc pot sa o iau de la capat!
Esti hotarat sa pleci singur?
Nu vreau neaprat sa plec singur, insa este greu sa gasesti pe cineva cu disponibilitatea de a lasa totul in urma timp de cateva luni. Da, pare fun, da, toti or sa spuna ca daca ar avea ocazia ar lasa totul si ar veni. Dar nu e o aventura asa usoara, sunt riscuri destul de mari. plus, asta e visul meu. Este greu pentru cineva sa traiasca visul altcuiva si sa faca compromisuri pentru asta.
Cati oameni incap in tuk tuk-ul tau?
Maxim 4… Dar avand in vedere ca or sa fie bagaje… Oricum, cred ca 2 persoane ar face echipa perfecta pentru o astfel de aventura.
Cand estimezi ca pleci?
Eu as vrea sa plec prin Octombrie. Dar o sa ajustez asta in functie de cum ajunge tuk tuk-ul in Romania (pana strang bani, pana dau comanda, pana ajunge..)
(pana se rezolva toate vizele si permisele de drum as adauga eu)
Ce asteptari ai de la experienta asta? Si de ce o faci?
O fac pentru ca nu imi place sa imi anulez visele. Pentru ca doar asa poti sa te gasesti pe tine insuti, calatorind si afland despre ceilalti oameni din lume n-ai cum sa te definesti pe tine daca nu ai puncte de referinta. Cum stii ca te-ai ratacit daca nu stii unde trebuie sa ajungi? Cum stii ca esti o persoana buna daca nu stii cum arata o persoana buna? Si asa mai departe.
Si o fac pentru ca imi place aventura, imi place necunoscutul si pericolul.
Imi e frica de experienta asta, dar tocmai asta ma face sa merg mai departe. N-am asteptari. Vreau sa cunosc oamenii aia, si nu ai cum sa astepti ceva de la ceva ce nu cunosti.
El e Bogdan si Umbla Creanga! Bravo Bogdan! Tot inainte!
[…] povestit despre planurile sale intr-un interviu cu el, aici, iar saptamana trecuta, joi seara, am fost sa il incurajez la “semi-petrecerea” de […]