In Viseu de sus, la cativa kilometri de Borsa gasiti ceva rar intalnit: Mocanita. Un tren cu abur ce inca mai plimba turisti pe ruta Viseu de Sus – Paltin.
Distanta dintre cele doua este de 21,6 km si veti face in jur de doua ore dus si alte doua ore intors, la destinatie avand o oprire de o ora si jumatate.
M-am pornit la 9:25 de la pensiune si aveam emotii mari: daca nu prind loc? Pe site-ul oficial scrie ca e recomandat sa iti faci rezervare. Doar nu am batut atata drum pana aici si fix drumul cu Mocanita sa nu il prind!
In aceasta perioada pretul este de 74 de lei de persoana (drumul dus intors in cazul in care aveti dubii) si aveti incluse in pret: o gogoasa, o bautura calda, o racoritoare si un aperitiv (palinca sau afinata, dupa gust).
Poate ca o sa vi se para putin devreme. E 10:15, tocmai ati pornit din gara Viseu iar frigul strange putin sau „umbla multi pe afara”, dupa cum se spune popular prin zona pentru „e frig”. O taricica sa va incalzeasca sistemul nu e tocmai cel mai rau lucru totusi!
Daca doriti sa optati pentru meniul extins, acesta costa 98 de lei si va ofera si un platou grill: 2 bucati de carne, 2 carnaciori, paine si salata de varza.
Mocanita o sa va poarte agale si leganat cu opriri din cand in cand pe valea Vaserului. Pentru a alimenta motorul sunt necesare opriri de catre 5 minute pentru a muta lemnele din vagonul din spatele locomotivei iar pe traseu veti avea si o pauza de 15 minute. Aveti timp asadar suficient sa va bucurati de peisaj.
Putina istorie
Ce-i totusi cu Mocanita asta? A fost data in functiune dupa primul razboi mondial iar sarcina sa era si surprinzator, inca mai este, de a transporta lemne pe o cale ferata forestiera. Se merge de-a lungul raului Vaser (denumire data de nemtii veniti aici) si este una dintre putintele cai de acces de acest fel, de aici si fascinatia pentru ea. S-ar spune chiar ca este in prezent singura cale ferata forestiera unde se circula cu trenuri de abur.
Ai ocazia astfel sa te strecori printr-o vale salbatica, ingusta, frumoasa! Ai ocazia sa te intorci efectiv in timp, sa simti zguduitul trenului si frigul, sa te bucuri de lipsa semnalului si de conversatiile cu tovarasii de drum.
Ce-i cu Vaser si cu denumirea data de nemti? In germana Vaser (wasser) inseamna apa, locuitorii zonei ii auzeau pe germani folosind cuvantul „vaser” atunci cand se referau la rau, nestiind ce inseamna ei au preluat denumirea. Numele anterior era „Raul Mare”.
Sus in statia Paltin m-am bucurat de focurile aprinse din loc in loc (era un ger urat afara), am luat masa, am ascultat si dansat muzica populara traditionala).
Informatii comprimate despre calatoria cu Mocanita
- Mocanita pleaca din statia Viseul de sus la ora 10:00 in aceasta perioada. Cel mai bine este sa accesati site-ul, sa dati un telefon inainte si eventual sa faceti si o rezervare.
- Ajungeti inapoi in gara Viseul de sus in jurul orei 15:30.
- Date de contact: 0744 686 716 sau mail info@cffviseu.com
- Daca mergeti iarna sa va imbracati foarte gros neaparat!
- Pretul calatoriei este de 74 sau 98 de lei pentru adulti, in functie de varianta aleasa.
Ce spun eu despre mersul cu Mocanita
Nici nu ma asteptam la tot confortul din lume insa un lucru trebuie sa recunosc: a fost frig! In aceasta perioada oprirea de o ora si jumatate in statia Paltin este, spun eu si o parte din oamenii cu care am interactionat, cam lunga. Se parcurg 21,6 km in 2 ore, timp suficient de admirat peisajul, gogoasa si putina palinca sunt din partea casei. De asemenea si o racoritoare si o cafea, dar totusi, 74 de lei parca e putin cam mult.
A fost o experienta draguta pe care as vrea sa o repet si vara cand se pot face si trasee montane in zona, cu siguranta defileul Vaserului ascunde privelisti mult mai frumoase decat cele vazute deja: peisaje, oameni spaland rufele la rau pe un frig de crapau pana si pietrele, boii carand furaje.
Va indemn asadar sa va incumetati la o experienta care e poate chiar pe cale de disparitie!
Povestea continua, din Maramures, cu drag!
Daca te intrebi, pozele sunt facute cu un mirrorless Olympus.
[…] multe locuri încă nevizitate – mocănița locului (din România eu am mers doar cu cea din Maramureș, îmi doresc să o testez pe cea din Bucovina iar de aceasta habar nu aveam), mai am de văzut […]
Mai exista Mocanita si la Sovata, eu am mers cu toate trei pana acum (Viseu, Hutulca, Sovata). Doar ca, cea din MM mi-a ramas cel mai frumos intiparita in minte, poate pentru ca a fost prima experienta de genul. Eu am fost in septembrie anul trecut cu ea, vremea a fost buna, iar biletul l-am cumparat cu o zi inainte. Oricum, sunt de incercat si celelalte!
[…] Gasiti mai multe poze aici, aici, aici si aici. […]
[…] Citeste despre calatoria mea cu Mocanita. […]
Marketing… romanesc. Cand un loc devine cunoscut e supraevaluat. Acum doua zile m-am plimbat cu mocanita in Bucovina. Pe numele ei – Hutulca – sau sora mai putin cunoscuta si marketizata a celei din Maramu’. Bilet 15 lei pentru drum dus – intors. Si atat. Vagoane incalzite de o sobita amplasara strategic, la mijloc. La capatul traseului se putea servi o tocana (noi am nimerit ziua in care aveau tocana de mistret) cu mamaliguta la 20 lei. Ceai, vin fiert, palinca… aici nu stiu preturile pentru ca nu am intrebat. Program de lucru inclusiv pe 31, 1, 2… Ieri cand am ajuns la Borsa am sunat sa fac rezervare la mocanita din Maramures. Nu mai au locuri pentru azi. Si abia de pe 3 ianuarie repun in circulatie mocanita… ieri mi-a parut cumva rau ca am plecat cu temele nefacute si nu am facut rezervare din timp. Anyway, mi-a trecut dupa ce am citit ce ai scris. M-am invatat cu „la pomul laudat…” dar parca inca imi doresc sa fie altfel.
Stiam si de cea din Bucovina dar nu am ajuns. Poate la intoarcere, cu toate ca ma indoiesc.
Acum mi-a ramas gandul la tocana aia de care ai scris.
Nu ai pierdut foarte multe mai ales daca ai incercat cealalta experienta.
Si aici exista o soba insa intr-un colt de vagon si clar nu prea facea fata.