De când am plecat spre Asia am fost ciupită de aproape fiecare cm de corp. Cu greu găsești loc în care să pot spune că nu m-a pișcat fie vreun țânțar, fie vreo furnică sau musculiță. Dacă într-o cameră este un pui de furnică la un moment dat sigur va ajunge pe mine și o să mă piște mărunt și des.
Și cum de aproape două luni am avut ceva timp de studiat mă gândeam nopțile trecute că au țânțarii ceva cu urechile sau fața în general. Altfel nu îmi explic de ce, dacă au tot corpul adormit la dispoziție să se hrănească, să piște, de ce naiba îi apucă zburatul și țiuitul fix pe lângă ureche, fix când ți-e somnul mai dulce?
Iar eu când mă hotărăsc să dorm, chiar adorm și poți să cânți sau să dărâmi pereți în jurul meu. Mie dacă îmi trebuie să dorm, nu mă trezești ușor. Dar un țânțar zbărnâind pe la ureche e printre puținele zgomote care mă face să mă trezesc imediat!
Așadar, care e faza? Sunt atrași de jugulară sau ceva de genul ăsta? Că de cele mai multe ori nesuferitul de țânțar chiar insistă și survolează zona de mai multe ori!
(Da, știu, 1st world problems)
Foto via Shutterstock
sunt atrasi de dioxidul de carbon din respiratia noastra, de aceea bazaie in zona fetei. 2 palme si gata.
Interesant! Ok. Multam de explicatie!
Am crezut că zici și de ce, Simona..
Daca stiam titlul ar fi fost: stiu de ce ne bazaie tantarii noaptea pe la urechi! :))
Daca afla cineva, sa imi spuna totusi si mie! 😛