• Menu
  • Menu

Pe unde am vrea să umblăm prin Palawan

După ce am aterizat în Puerto Princesa, am plecat spre El Nido și ne-am făcut de cap în moduri foarte apropiate de turistice (island hopping is the thing), am staționat câteva zile și în Port Barton, zilele astea ne bătea gândul să mergem spre sudul insulei, spre provincia Balabac.

Dacă nordul este deja destul de plin de turiști, despre sud am aflat că e mai sălbatic, am citit pe net că în ocean înca mai sunt delfini care se joacă nestingheriți, broscuțele țestoase își depun și clocesc puieții în liniște și în general populația din sudul Palawan încă nu știe exact ce e turismul și turistul!

Am petrece câteva ore bune până acolo pe autobuz, feribot și nu e chiar o destinație pentru cei care se sperie ușor de drumuri, pentru cei care vor hoteluri fancy sau în general aproape orice ar putea intra în sfera turisticului clasic.

Cel puțin asta am citit și ne-am hotărât să mergem să verificăm. Nu de alta, dar majoritatea articolelor găsite erau din 2014, iar El Nido s-a schimbat și a crescut în 3 ani cât nu ai crede! Eu cu greu am mai recunoscut fostul sătuc izolat și liniștit, cu electricitate aproape jumătate de zi! Sunt foarte curioasă ce descoperim.

Așadar dacă o să dispărem complet o vreme (câteva zile, că dacă tot petrecem aproape o zi dus și încă una la întoarcere probabil o să stăm și pe acolo puțin), nu vă panicați! Suntem la peisaje puțin exploatate încă de ochi curioși, mergem să le vedem și să testăm și pentru voi cum este! Poate o să vreți și voi să descopeiți sudul! (vorba aia, the south shall rise again – nu știu de unde e, tot repeta Alex vorba asta).

Momentan așteptăm să dăm de primar sau de autoritățile din zona Balabac. Peste tot am citit că nu e cea mai bună idee să mergi de capul tău, mai ales că multe insule sunt propietăți private. Și nu e frumos să mergi așa pe propietatea omului, fără să îl anunți sau să îi ceri voie înainte!

Alex a alergat azi pe la primăria din Puerto Princesa, dar nu știa nimeni de acolo cum să dăm de cei din Sud, iar numerele de contact găsite fie sunt închise (posibil și din cauza lipsei de semnal), fie nu răspunde nimeni la ele. Eu îmi doresc tare tare să ajung pe acolo, acum să vedem dacă ne răspunde cineva. Nu de alta dar să mergem 6 ore cu autobuzul și 3-4 cu feribotul, ca să aflăm că primarul e plecat în vacanță și că nu avem voie pe insulă, parcă nu sună așa bine!

Sursă foto și bonus și un articol foarte fain despre experiența aici a altora.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 comments