Salut! Sunt din România…

Replica asta e cam la începutul fiecărei discuții cu un străin! Mulți întreabă de unde suntem iar noi răspundem. Reacțiile în schimb sunt destul de diverse!

În cele peste șase luni de călătorie am întâlnit o gălăgie de persoane din tot felul de colțuri ale lumii! Fiecare reacționează diferit atunci când află țara noastră de origine și m-am gândit să adun într-un articol câteva din cele mai frecvente reacții.  Salut, sunt din România…

 

Îhmmmm, interesting. Asta echivalează de cele mai multe ori cu un habar nu am unde vine asta, nu am auzit niciodată nimic de țara ta!

Unii sar direct la beregata lui Dracula! Ah, de când vreau să ajung pe acolo, să învăț mai multe despre Dracula.
Ăsta e momentul în care de obicei pe mine mă apucă spumele la amintirea faptului că la noi ministerul Turismului NU face nimic. Avem atât de multe povești de spus și pe care să le folosim dar nu se întâmplă prea multe. Înghit în sec realizând că nu vor învăța neapărat mai multe, dar spun mereu – da, să vizitezi România! Este o țară superbă! (și chiar cred asta)

Cei care au fost deja prin România puțin.

Ca de obicei – București, puțin Brașov, câțiva au avut norocul să ajungă și prin Sighișoara. Mulți foarte foarte încântați de ce au văzut, dezamăgiți în schimb de starea drumurilor și de lipsa de mijloace de transport. Un cuplu ne-a povestit cum au făcut chiar autostopul de câteva ori pentru că autobuzul nu mai venea / li s-a spus că nu există autobuze între destinațiile căutate de ei. Mda, I’m sorry, dar v-a plăcut? Minunată țară, am vrea să ne mai întoarcem!
Ah, păi așa să faceți!

Europenii care știu despre România doar din știri.

Apar veseli și zâmbitori, că na, doar sunt în vacanță! Mno și de unde ești? (doar că în engleză)
Din România. Ăsta e momentul în care văd că le piere subit zâmbetul de pe față, își duc mâna spre buzunarul în care au portofelul și spun – ah, drăguț! De dragul discuției insist de multe ori – ai fost? Uhmmm nu, dar am auzit multe!
În funcție de sentimentul pe care mi-l transmit uneori insist, alteori îi las să fie. Unii trec peste prejudecăți chiar până la a recunoaște că da, România nu are cea mai mișto reputație în Europa! Nu toți, nu mulți! Dar dintre cei cărora le piere zâmbetul brusc, știu sigur că motivul e țara mea!

Cei care știu câteva lucruri despre România

Ca de exemplu capitala sau câteva personalități celebre. Sunt destul de numeroși și aceștia, dar asta e o categorie normală de oameni! 🙂 O menționezi totuși ca să nu credeți că avem parte doar de răspunsuri trăsnite!

Asiaticii care nici nu prea vorbesc engleză.

Ah, Rome?! Nu tătică, stai așa, Roma e în Italia! Yes, yes, Vatican, Rome, I know! România, different, Roma e un oraș. Apoi în ochii lor vedem confuzia pură! Dăm din mâini și o lăsăm așa.

Toți cei care sunt uimiți că întâlnesc români călătorind.

Oh, wow, do romanians travel? Nu frățiwear, stau în peșteri, rostogolesc bolovani și numără amibe! Nu că nu îi înțeleg, poate românii nu călătoresc neapărat așa de mult ca olandezii de exemplu, poate nu se plimbă neapărat așa de mult prin Asia – să zicem, dar de aici până la do romanians travel? mi se pare că e drum cam lung!

Nu mă simt niciodată atacată atunci când văd reacții reținute din partea interlocutorilor. Nici măcar atunci când scapă câte un – Oh, you don’t look romanian. De multe ori chiar simt apăsarea acestei întrebări și sunt prima care spune – băi, uite care e treaba, nu avem cea mai bună reputație, dar asta e doar media!
Oftează ușor ușurați că a fost spartă gheața, acum e mai ok, își pot lua mâna de pe portofel! Nici măcar nu îmi vine să dau vina neapărat pe etniile din țară. Știu suficienți conaționali care nu ne fac deloc cinste! Ar fi atât de ipocrit să dăm vina doar pe alții și să nu vedem mizeria din ochi.

Și cele mai spontane reacții sunt de cele mai multe ori și cele mai mari eșecuri! Aaaa, România, I know, I know. Zici că-s la școală și a pus o întrebare doamna învățătoare! Apoi închid ochii, fac un efort, își amintesc, li se luminează privirea de parcă ar fi atins Nirvana și exclamă: BUDAPEST!

Pâna una alta fraților, avem puțin de muncă!