Na, oamenii se uită la noi pe sub sprâncene. Că suntem încă tineri și fără responsabilități. De parcă responsabilitatea totală a vieții tale nu e tot o responsabilitate! Cât despre reproducere, fiecare când simte. Anywayy. Ce voiam să spun azi? Că nu e musai să faci ca noi!
Nu trebuie să îți dai demisia că să călătorești, nu trebuie mai exact nimic. Pentru că nimic nu trebuie pe lumea asta :).
În utopia din capul meu nimic nu trebuie și nimic nu e obligatoriu! Important e ce te face pe tine fericit și să te simți bine. Secretul e că atunci când tu ești fericit și cei din jurul tău au șanse mai mari să fie la fel! Că deh, cam așa funcționează empatia, iar omul e un animal destul de empatic.
Dacă am stabilit și înțeles asta, de aici e totul super! Nu vă comparați cu noi, cu vecinul sau cu altul decât dacă vă doriți și voi să călătoriți. Iar atunci decizia e la o alegere distanță! Just fucking do it! Faceți în așa fel încât călătoriile să fie posibile!
Trebuie să îți dai demisia ca să călătorești?
Nu! Poți să o faci (dacă asta îți dorești) și în cele 21 de zile legale de concediu! Poți să negociezi concedii fără plată mai lungi dacă simți nevoia.
Poți să îți iei un an sabatic (sau măcar câteva luni) dacă găsești înțelegerea! Dar nu trebuie să renunți de tot la jobul tău de birou, la interacțiunea cu oamenii, la ideea unei false liniști! De ce false? Pentru că firma pentru și la care lucrezi nu ai totuși niciodată siguranța certă că nu o să dea faliment!
Oricum nu contează! Sunt oameni cărora nu le place să se organizeze singuri! Și pentru care să descopere lumea înseamnă cu totul altceva decât pentru noi! Și altfel, în alte condiții!
Atâta timp cât există dorința și impulsul pentru călătorie, faceți asta cum vă simțiți voi confortabili! Nu trebuie să renunți la jobul de birou!
Și mai ales. Nimic nu trebuie pe lumea asta! Pe unele le vrem, altele sunt mijloace pentru a ajunge unde vrem. Cred că îți e mult mai ușor să faci orice dacă tu în capul tău nu-ți spui mereu că trebuie, ci că vrei! Vreau să merg la birou luni dimineață pentru că strâng bani să merg în Uruguay o lună! Nu știu, dau un exemplu!
Capitolul cum să călătoresc mai mult
Ăsta e lung și depinde ce vrei! Aș putea face încă un articol cel puțin cu el. Și binențeles cel mai des discuția se învârte tot în jurul finanțelor, cum le gestionezi și ce priorități ai.
Cel mai ușor e să eficientizezi costurile. Din experiența mea de până acum, dacă am avut biletele de avion, indiferent de ce și cum se întâmpla, am făcut posibilă și călătoria! Dacă ai bani să cumperi biletele de avion, barcă, autobuz, vei merge!
Chiar sunt curioasă câți dintre cei de pe aici au avut bilete de avion și nu s-au mai dus. Și în ce condiții!
O singura data am luat bilet de avion si nu am mai mers.Am platit vreo 45 de euro si era planuit sa merg impreuna cu el, dar nu am mai mers.
In schimb am plecat cu o prietena intr-un tur al Pietelor de Craciun cu masina prin Europa in aceeasi perioada ca tot era planuit concediul.😉😊
Foarte bine ai facut :). Bine ca macar nu ai renuntat de tot la vacanta 🙂
Niciodată nu am renunțat la biletele de avion, mereu am făcut astfel încât să merg unde mi-am propus. Și același lucru l-am observat și eu, cel mai greu de gestionat sunt finanțele, dar cred că cu un minim efort se poate găsi o soluție.
Pe subiect noi am mai scris articolul asta http://lipa-lipa.ro/2016/02/de-ce-crezi-ca-nu-ai-suficiente-resurse-sa-calatoresti/
Important e doar sa constientizezi care iti sunt prioritatile. Ce bine ca nu suntem singurii care daca si-au luat bilete au facut si calatoria posibila! Chiar ne intrebam daca doar la noi e asa :).
Eu a cam trebuit. Bine, vorba vine. Îmi detestam jobul, deși era o „carieră”. În Thailanda mi-e mult mai simplu: îmi place ceea ce fac, am relativ mult timp liber la dispoziție (săptămână de lucru de 25-30 de ore) și îmi pot lua liber neplătit oricând. În general, pe lângă o săptămână liberă ici-colo, îmi iau câte o lună întreagă pentru România/Europa.
Avioane pierdute…vreo două sau trei. Singapore și Myanmar îmi vin acum în minte. Vina mea în totalitate 🙂
Ei, asta e cu totul altceva! Felicitari pentru decizie!
Noi nu mai suntem tineri. Si avem si o gramada de obligatii si joburi full time si altele part time si blogul. Si tot gasim timp sa calatorim. Este o problema de alegere. Daca vrei poti. Nu ma apuc sa dezvolt ca e articolul tau dar pentru toti cei care intra intrebandu-se asta, le garantez ca se poate!!Doar sa iti doresti. Si e o lume atat de frumoasa!
PS
Am ratat un singur bilet de avion si nu din cauza mea…
Exact. Am povestit si despre asta in alte articole. Calatoriile, ca orice altceva, sunt o alegere. Daca vrei, se poate!