Episodul 2 din #nomaziizilelornoastre

Anca a apărut în articolul Biz în care am apărut și noi. Normal, se vorbește despre nomazi digitali. M-a amuzat sincronizarea. Asta și pentru că nu e ușor să găsești nomazi digitali în România uneori.

Pe Anca o știu de la master. În perioada în care noi ne pregăteam de zor de plecare, ea pornea mai multe proiecte în zona asta. Unul dintre ele fiind un grup de Facebook Digital Nomads Romania.

A trecut prin mai multe etape, de la nomad digital la antreprenor location independend și o să aflați despre toate astea în interviul de azi. O resursă foarte utilă de altfel pentru toți cei care sunt sau vor să pornească pe această cale. Asta pentru că povestește rând pe rând traseul ei de la visez să fac asta, la fac asta și o fac tot mai bine pentru mine și stilul meu.

Fiecare cu ritmul său

La acest stil de viață comun, dar totuși diferit, asta mi se pare esențial. Să îți urmezi ritmul și să te îndrepți spre ce ți se potrivește mai bine. Cred că ar fi o lecție bună pentru toți, indiferent de direcție sau stil de viață. Și mai ales să ne amintim că nimic nu este permanent și că orice poate fi dus la nivelul următor.

Lectură plăcută.

Aș vrea să ne povestești puțin de Anca înainte de ideea de a se transforma într-un nomad digital. Ce făcea ea?

Precum mulți dintre cititorii Lipa-Lipa, îmi petreceam mare parte din timp la birou, iar seara era încununată de prieteni, pub-uri și discuții despre viitor. Am avut mai multe joburi, majoritatea fiind legate de zona de publicitate și marketing. Fie că vorbim de jurnalism (în special MarCom) pentru mai multe publicații și portaluri, de social media și copywriting în agenții de publicitate sau de colaborări pe proiecte interesante, toate au făcut parte din acel capitol frumos al vieții mele. Am cunoscut mulți oameni frumoși de la care am avut mereu de învățat.

Însă la un moment dat a apărut și nevoia de o schimbare mai radicală ce s-a combinat cu dorința mea îndelungată de a descoperi ce au de oferit și alte orașe europene. Astfel că am hotărât să încep un nou capitol.

M-am mutat în Berlin, am trecut de partea clientului și am început să învăț mai mult despre mobile, aplicații și startup-uri. Însă ceva tot lipsea, iar decizia mea părea să nu mă ducă mai aproape de ceea ce îmi doream de fapt – libertatea de a lucra din alte orașe, de a cunoaște alte culturi și totodată de a avea parte de o creștere personală și profesională.

„Momentul AHA” a apărut când am realizat că dacă aș putea să mă susțin din proiecte de freelancing, aș putea lucra din orice colț al lumii, fără să depind de vreun job.

2. Cum ți-a venit ideea și mai apoi convingerea să lucrezi location independent?

Odată cu acel moment, a apărut și nevoia de a găsi soluții pentru ce îmi doream să realizez. Am petrecut mult timp căutând articole, cărți și bloguri care să ma poată direcționa. De menționat ar fi că la acea vreme nu existau toate resursele de azi, dar totodată a fost ușor să intru în contact cu cei despre care acum citim în publicații internaționale de prestigiu.

Odată ce am descoperit ideea de nomad digital, m-am îndrăgostit de concept, pentru că părea a fi ce îmi doream, dar nu știam că există deja un nume. Am început să merg la câteva dintre puținele evenimentele organizate pe acest subiect, iar poveștile, deschiderea și mentalitatea celor pe care i-am cunoscut mi-au confirmat că este ceea ce îmi doream. Era pentru prima dată după ceva timp când simțeam ca peștele în apă.

Ideea de location independence a venit mai târziu când am simțit că ceva din ce făceam nu mai era în asentiment cu ce îmi dorisem inițial.

3. Care au fost pașii pe care i-ai făcut tu?

Primul pas a fost de fapt făcut înainte de a ști exact unde voi ajunge și ce îmi doresc – cel de a deveni freelancer. Știam că va ieși ceva foarte bun din această decizie, dar nu știam ce la acel moment.

Cel de-al doilea a fost să citesc, ascult și să mă conectez cu cei care aveau deja experiență cu acest stil de viață și să înțeleg mai bine ce presupune acesta. Concomitent, am lucrat la a obține venitul lunar necesar pentru a-mi susține acest stil de viață. Câteodată a mers foarte bine, alteori mai puțin.

De menționat este faptul că în acest moment există destule joburi remote, încât pasul ce a fost mai dificil pentru mine a devenit mult mai ușor de realizat. Companiile care angajează remote știu foarte bine că angajații călătoresc și sunt deschise către acest stil de viață, cât timp acesta nu afectează calitatea muncii. Astfel că siguranța venitului pe care, ca freelancer, nu o ai mereu a devenit mult mai ușor de atins.

4. Ce te-a atras și ți-a plăcut cel mai mult?

Știam de când eram copil că îmi place să călătoresc, însă o experiență cu Work & Travel din facultate a făcut ca dorința de a locui în diverse locuri și de a cunoaște alte culturi să fie mereu prezentă. Totodată, nevoia de a ieși din convențional și de a privi „în afara cutiei” a crescut în timp. Cele două, coroborate cu pasiunile mele și nevoia de nou au făcut ca acest stil de viață să mi se pară perfect pentru o perioadă.

Flexibilitatea de a călători unde și când îmi doresc, libertatea de a lucra de oriunde, oamenii minunați pe care i-am cunoscut, alături de creșterea personală și profesională probabil că au sunt cele mai importante.

5. Care au fost cele mai mari dificultăți întâmpinate?

Am mai povestit în diverse interviuri despre dificultățile pe care le-am întâmpinat, însă cele mai multe dintre ele sunt insignifiante pe lângă ce contează cu adevărat. Am rămas fără apă, internet, curent și bani, am fost într-unul din orașele cu cea mai mare rată de criminalitate din lume, am avut nopți nedormite petrecute în avion și autocare, am ratat termene limita pentru proiecte, nu am putut să mă bucur de destinații din cauza volumului mare de muncă și am avut zile în care nu am știut cu siguranță unde voi dormi a doua zi. Dar toate acestea, alături de altele, fac parte din experiență. S-au întâmplat pentru a învăța din ele.

Ceea ce pentru mine s-a dovedit a fi cea mai mare dificultate a fost susținerea acestui stil de viață într-un mod care se potrivea cu ce îmi doream eu. Știam cum să fiu un freelancer foarte bun, dar asta mă împiedica să mă bucur de toată experiența, fiind mereu ocupată cu proiectele în desfășurare.

Am ajuns astfel într-o continuă căutare de a găsi un echilibru între cele două.

Este posibil ca mulți nomazi digitali să nu întâmpine acestă problemă. Dar pentru mine această dilemă s-a dovedit a fi totodată și soluția a ceea ce urma să construiesc.

6. Ce te-a făcut să îți schimbi abordarea?

Cum orice problemă poate fi transformată într-o o oportunitate, și acest dezechilibru a deschis poarta către ceva nou, ce luasem în considerare, dar nu credeam să fie potrivit inițial. Treptat, am început să deleg parte din muncă, să am lângă mine oameni minunați care să mă ajute cu proiectele și să creștem împreună sub forma unei agenții location-independent de digital marketing. Odată cu acest pas, au apărut aspecte pe care doar le intuisem inițial, dar nu știam ce amploare vor lua. 🙂

Venitul a început să scadă, implicarea mea profesională nu avea să se diminueze în primă fază (ci din contră), iar călătoriile au început să cadă în plan secundar.

Atunci am realizat că am început un alt joc, cel în care pentru a mă bucura de călătorii așa cum îmi doream, era nevoie de implicare în procesul ce mă ducea în acel punct – un business care să poată funcționa fără mine. Astfel că, deși nu mi-a fost ușor deloc inițial, am decis să petrec mai mult timp în România și să mă gândesc la a-mi crea mai multe „baze” (homebases), încât să folosesc timpul și resursele disponibile cât mai eficient pentru business, fără să elimin partea de călătorii. Totodată, cred că mi se potrivește mult mai bine, reușind în acest fel să îmbin nevoia de atenție concentrată dezvoltării mele ca antreprenor cu dorința de cunoaștere, înțelegere și conexiune umană.

7. Ce faci acum?

Am putea discuta mult pe subiect, dar pe scurt, pregătesc niște schimbări. Se cere o îmbunătățire, atât pentru mine, cât și pentru oamenii cu care lucrez, proiectele aferente și, sper eu, mai ales pentru clienți și comunitate.

Proiectele în care sunt mai mult sau mai puțin implicată în această perioadă sunt

• The smmile (agenție de marketing digital).
• OFFice To Travel (platformă de resurse pentru antreprenori location-independent). Instagram aici.
• grupul de Facebook Digital Nomads in Romania.
• și diverse colaborări punctuale în aceleași zone.

Cu noutăți ne auzim în perioada următoare. 😉

Pe Anca o găsești și la ea pe Instagram sau Facebook.

În ceea ce privește călătoriile, ca și în ultimii ani, primăvara și vara mi le voi petrece în Europa, unde mă simt ca acasă, indiferent de oraș, iar vremea este ideală pentru mine. Totodată, prefer să nu călătoresc prea mult vara, sau cel puțin încerc să evit destinațiile turistice. Deși în general nu îmi fac planuri de plecare cu mult timp în avans, cred că voi fi pe meleaguri românești în următoarele luni.

8. Crezi că România este un loc bun pentru nomazii digitali? De ce?

Consider că România poate fi un loc bun pentru nomazii digitali, acesta fiind unul dintre motivele pentru care am creat grupul de Facebook. Aspectele principale pentru care nomazii digitali aleg o țară sunt destul de mult acoperite – nivelul de trai, conexiunea la internet, siguranța, deschiderea către străini și lipsa barierelor de comunicare, printre altele.

Cu toate acestea, cu siguranță e loc de îmbunătățiri, iar fiecare experiență pe care o au nomazii digitali străini în România ajută sau discreditează țara ca destinație de dorit. În această direcție, am organizat un workation în România pentru nomazii digitali străini, iar impresiile au fost pozitive, dar impactul a fost destul de mic, vorbind totuși de un grup restrâns.

Inițiative de a-i atrage există. Puține, dar există. Cele pe care le știu (fie doar la nivel de idee, fie în proces de a fi implementare) vin fie de la români care înțeleg stilul de viață și vor să aducă plusvaloare, fie de la români care ar dori să facă ceva, însă nu au acest stil de viață și nu înțeleg toate implicațiile, dar și de la câțiva străini care au văzut o oportunitate. Mă aștept să mai vedem inițiative, însă fără o înțelegere a nevoilor comunității, cred că vom rămâne la stadiul de a oferi spații de lucru și… cam atât.

9. Ce loc ți-a plăcut cel mai mult ca pentru un nomad digital?

Fiecare loc e special în felul său. Pot spune că unul dintre „locurile” preferate a fost în mijlocul Atlanticului, pe Nomad Cruise.

Dar asta pentru că nu am văzut niciodată ca fiind atât de importantă destinația, cât oamenii pe care i-am întâlnit și experiențele pe care le-am trăit. Pe măsură ce trec anii, prefer să petrec tot mai puțin timp în orașe, alegând locuri mai retrase. Dar evenimentele, meetup-urile și hub-urile (aici mă refer la orașele cunoscute pentru scena de nomadism digital), alături de lucrurile pe care le pot învăța ajung să dicteze mai mult destinația decât alte aspecte.

10. Sfaturi pentru nomazii digitali din România și pentru cei care vor să facă această schimbare.

Cred că în acest moment tranziția este mult mai ușoară decât a fost pentru mine acum câțiva ani. Sunt atât de multe resurse, evenimente și oportunități, încât probabil că singurul lucru care îi împiedică pe cei care își doresc acest stil de viață este frica. Vorbesc doar despre cei care își doresc, deoarece pentru majoritatea oamenilor nu este un stil de viață ce aduce aspectele cele mai râvnite – stabilitate, siguranța unui loc de muncă sau avansare într-un anumit post, prieteni, viață de familie sau o casă pe care o aranjezi după bunul plac.

Pentru cei care știu că asta vor, încerc să nu ofer prea multe sfaturi, pentru că ele sunt trecute prin propria percepție. Dar aș începe de la a calcula ce îi costă dacă NU încearcă. În cazul în care costul (nu ne referim la partea financiară) e mare, ar trebui să știe că cel mai rău scenariu este cel în care se întorc în orașul din care au plecat, la un job similar cu cel pe care probabil că îl au acum. Adică, în situația actuală. 😉

În ziua de azi, consider că siguranța jobului e mai mult o iluzie

Cum multe dintre ele vor dispărea oricum, iar faptul că viața este atât de scurtă ar trebui să fie suficient de motivant pentru a lua această decizie. Iar de acolo, lucrurile vin de la sine când cauți soluții. Numai faptul că citesc articolele tale, ale mele sau ale altora ce au deja experiență poate fi suficient încât să găsească o metodă ce merge pentru ei.

Spun aceste lucruri pentru că inițial eu am căutat ceva ce mi se potrivea mie, ulterior găsind titulaturile aferente și informațiile necesare. Nu cred că există rețete ce se aplică tuturor, ci consider că e vorba despre a găsi stilul de viață care ți se potrivește, cel care te va ajuta să vezi neajunsurile cu zâmbetul pe buze, fără a alerga după inorogi. Nimic nu e perfect și nimic nu ne va oferi tot ce credem că avem nevoie, ci e mai degrabă vorba despre acele alegeri care ne fac să zâmbim și în zilele în care soarele pare să nu mai apară.

Ce îmi place mie cel mai mult la seria asta

Este faptul că apuc și eu să văd în detaliu ce fac alții de la noi. Pentru că nomad digital/location independent se poate pune în practică tocmai în atât de multe feluri. Poate lucrezi remote pentru o companie, poate ești blogger, sau blogger și freelancer, sau creator de conținut, antreprenor.

Iar fix la interviul cu Anca îmi place tocmai drumul acesta al ei de la expat în Berlin la nomad digital apoi antreprenor location independent.

Dacă ai întrebări, sau dacă ai mai vrea să vezi răspunsuri în seria asta de interviuri, dă-mi de știre. Uite, eu mă gândesc dacă să întreb sau nu oamenii și care le este bugetul lunar. Problema e că am vorbit atât despre bugete încât m-am plictisit de ele. Cea mai importantă resursă a noastră este timpul și e important să nu uităm asta. 

Interviul cu numărul 1 din serie îl găsești aici.