Cu trenul in India

Iata! Ajung si la capitolul asta. Suntem acum intr-o gara din India!

 

Stiam ca in India rezervarea pentru biletele de tren se face cu mult mult timp inainte. Am reusit astfel aproape imposibilul, am luat bilete cu o zi inainte, dar am stat la categoria sleeper.

Trenul pleca la ora 22:00. Noi am ajuns la gara in Agra pe la ora 14:00 si am mers glont sa verificam: ora trenului, ca suntem pe liste, ca biletele sunt valabile, care ne sunt locurile. In gara au niste aparte foarte nice si utile. Primesti toate informatiile legate de tren, locuri, etc.

Apoi am mers sa ne lasam bagajele. Doar nu era sa ne plimbam asa, cu ele in spate.

Am aflat ca da, putem lasa bagajele insa DOAR daca sunt inchise si asigurate cu lacat. Pai na, hai sa trecem la capitolul: asigura un rucsac, bine bine de tot, cu niste lacate.

 

Am facut si asta, ne-am plimbat, am revenit in gara. Era in jurul orei 20, trenul nostru pleca pe la ora 22:00 (sau asa credeam) si dupa ce ne-am invartit putin prin gara si am mers sa vorbim cu cineva, am aflat ca trenul are o intarziere de 2 ore. Pam – pam! Direct! Brusc asa… Nu era inca ora de venire a trenului si avea direct 2 ore intarziere. Wow!

Pai, sa luam un loc si sa ne face prieteni! Cum in jurul nostru nu prea erau turisti, ne-am hotarat sa oprim tot ce inseamna turist si sa ii invitam sa stea cu noi. Am intalnit astfel doi Italieni care vorbeau putina engleza, si, binenteles, o foarte frumoasa fata din Spania.

 

Cristina s-a hotarat sa calatoreasca singura prin India. Asa a simtit ea ca trebuie sa faca si mai avea foarte putin pana isi schimba viata CU TOTUL si incepea un job nou: ca stewardesa in Abu Dhabi (daca imi amintesc bine). O fata cu un farmec si o frumusete aparte. Noi ne-am ingrijorat putin pentru ea si pentru ca urma sa mearga singura cu trenul si ne-am bucurat atunci cand a acceptat sa calatorim impreuna – cel putin cu trenul.

Am avut cateva ore bune de stat in acea gara. Trenul a sosit la peron la ora 3:30 AM… Am apucat sa stam putin, sa admiram oamenii, sa discutam, eu mi-am si notat cateva idei intr-un „jurnal de calatorie”.

Citeste si „Cu metroul in New Delhi”

Bun, ora 3:30, noi la sine si langa sine.

Sinele…

Trenul la exterior:

 

Noi:

Apoi o lunga calatorie cu trenul, cu multe opriri. Usor de inteles, era un fel de super tren, cu foarte foarte multe vagoane. De unde viteza la asemenea marime?

Iar acum trenul la interior:

Am stat multe ore intr-un camp, am vorbit. Am ajuns sa ne cunoastem foarte bine si foarte pe repede inainte. Pe Razvan si pe Mihai nu ii cunosteam nici eu si nici Cristiana iar eu si Cristiana ne stiam oarecum binisor, doar ne vazusem de 3 ori inainte. 🙂

Dar asta nu a fost o problema. Ore lungi petrecute intr-un tren te pot apropia de oameni mai mult decat poti crede. Important e sa ii acceptam pe ceilalti asa cum sunt ei… 

 

La ora 22:30 ziua urmatoare am ajuns in Varanasi! O parte dintre noi nu reusisera sa doarma mai deloc, nu aveam rezervare facuta nicaieri insa aveam internet si salvasem cateva adrese.

Ne-a „salvat” una dintre turistele cu care ne-am imprietenit in gara din Agra care mai fusese in India, venise sa calatoreasca pentru 6 luni impreuna cu sotul ei si aveau buget de 10 dolari pe zi :). Cam asa de ieftina e India daca reusesti sa o intelegi si sa negociezi dar mai ales sa eviti „capcanele turistice”.

 

Povestea continua cu Varanasi, stradutele lui inguste, vacute, fabrica de matasuri. Toate astea data viitoare!