Să legi prietenii trainice la drum lung nu este deloc ușor. Cunoști un călător, stați împreună ceva vreme apoi inevitabil fiecare trebuie să își vadă de drumul său.
Tocmai din cauza asta ne lipsesc atât de mult prietenii de acasă, cei care ne știu bine deja, cei cu care nu trebuie să purtăm conversații de complezență și mai ales nu e cazul să o luăm de la capăt și să povestim despre cine suntem și ce facem noi.
De când am plecat am întâlnit tot felul de oameni grozavi. Despre o parte din ei am scris, cu alții am postat poze, dar adevărul este că probabil o să fie destul de greu să rămânem foarte conectați fiecare la viețile celorlalți.
Cum încep prieteniile pe drum?
Salut, salut, noi călătorim, facem asta și asta. Am fost pe aici și aici și urmează să mergem pe aici.
De exemplu weekendul ce tocmai a trecut am avut destul de mulți clienți aici la Woodstock Beach Camp, mulți dintre ei chiar foarte simpatici și de treabă. Așa că am purtat FIX aceeași discuție de vreo trei ori într-un singur weekend, în paralel, cu fiecare dintre ei. Apoi fiecare și-a văzut de drum și am promis că vom ține legătura, ceea ce e foarte puțin probabil să se și întâmple în mod frecvent.
Dese, foarte dese ori nici nu mai încercăm să ne împrietenim neapărat. Am realizat că e oarecum fără sens, mai ales în cazul celor cu care nu schimbi decât câteva cuvinte și cu care nu ai așa de mult timp de petrecut.
Mai sunt prieteniile și oamenii de care te legi așa de bine, încât încerci să amâni cât mai mult momentul de separare. Înveți să spui la revedere și când nu vrei și încerci să păstrezi legătura, dar știm toți că e destul de greu să păstrezi legătura cu toată lumea, așa că înveți inevitabil să lași oamenii să plece. La propriu.
Se mai întâmplă să mă mai revăd uneori cu oameni cu care am avut o super conexiune și chimie iar între timp lucrurile să se schimbe, să creștem separat, să nu mai știm exact de unde să reluăm!
În tot amalgamul ăsta se mai adaugă și diferențele de limbaj.
Așadar prieteniile la drum nu sunt mereu cele mai stabile, dar mereu e fascinant să descoperi oameni, povești, situații. Fiecare călător are o poveste, un loc preferat.
Îmi place să cred că toți cei pe care îi întâlnești sunt prieteni. Sunt oamenii cu care râzi la o bere, sunt oamenii care te ajută să te pansezi când ai căzut cu scuterul, vânzătorii cinstiți. Toți sunt prieteni într-un fel sau altul.
Și din toată grămada de oameni întâlniți sunt și câțiva de pus la rană de care te vor lega mereu amintiri, câțiva dintre toți or să și rămână aproape și importanți în viața ta!
Iar unul din lucrurile cele mai simpatice când călătorești este să te revezi cu oamenii dragi. Eu și Irina ne vom vedea în septembrie, în Palawan! Oh boy, oh boy!
Leave a reply