• Menu
  • Menu

Slow travel! Călătorește încet!

Călătorește încet!
Mâine-poimâine se fac nouă luni de când tot descoperim lumea! Suntem surprinși? Da, suntem! Când am plecat nu știam nici noi cât vom sta! Am plecat cu câte un rucsac, fiecare plin de multe vise! Și chiar dacă spun mereu că trebuie să mergi după visele tale ca să se întâmple și eu sunt surprinsă!
Azi e despre slow travel, sau cum m-am transformat (am evoluat) din power traveler în slow traveler!

Da, știu! Scriu în engleză, dar mi separe că se potrivește și e mai ușor de explicat așa. Power traveler pentru mine e cineva care aleargă, vede tot, e într-un sprint printre temple, râuri, plaje și muzee. Nu că e rău așa, fiecare cu stilul lui! Mai ales când ai de adunat și scăzut zile de concediu!

Când călătoream putere uneori vedeam mult mai multe decât văd acum. Dar apucam să simt mult mai puțin locul!

Dacă și tu ești ca noi, om normal cu un spirit mediu de aventură cred că o să îți placă acest articol. Mai ales pentru că știu că sunteți multicei care fie vă pregătiți să vă luați lumea în cap, fie doar ce începeți!

Cu cât călătorești mai încet cu atât o să economisești mai mult.

Noi am sesizat asta încă din Thailanda. Dacă nu faci autostopul (cum nici noi nu îl facem decât în cazuri extreme) atunci doar deplasatul dintr-o parte în alta o să te coste ceva. Depinde câte autobuze, bărci și tuk tukuri trebuie să iei până ajungi la destinația dorită.

Așadar dacă în trei săptămâni vrei să ajungi prin cel puțin atâtea țări și poate dublu ca număr pentru orașe, nici bugetul nu o să țină cu tine! Ai crede că pe repede înainte vezi mai multe și mai ieftin, dar nu este așa niciodată! Cel puțin în Asia, unde oamenii se bucură de tihna zilelor lor, o să plătești mereu un preț pentru graba ta.

Lehamitea de împachetat

Mă uit în urmă și nu am cum să nu mă întreb cum naiba mă tot mutam dintr-un loc în altul la fiecare două zile, cum de nu mă enervam și nu dădeam cu bagajul de pământ, promițând solemn să arunc toate boarfele pe care le car după mine?

Mai ales că la început chiar căram prea multe haine cu mine! Bagaj de cală, 20 de kile plus!

Cred că genul ăsta de călătorie începi să îl apreciezi la adevărata valoare după ce ai tot impachetat și despachetat până când te-ai săturat. Sri Lanka, vreo trei săptămâni au fost  cuantificate intr-un tur nebun de țară cu trenuri și autobuze locale (chiar dacă pe fugă, tot vrem să experimentăm la potențial maxim un loc).

Nici acum în Myanmar nu am pierdut neapărat timpul. În unele zile ne-am mai lungit ca să apucăm să mai și muncim, dar când am realizat că ni se termină viza am început să grăbim pasul și să uităm să încărcăm sau deschidem laptopurile.

Dar în general în ultimele nouă luni chiar nu prea ne-am grăbit! De multe ori am spus – nu-i bai, mai dormim azi și plecăm mâine.
Poate oamenii ceva mai energetici ar putea să susțină pe termen lung un ritm alert de călătorie, poate, dar nu e cazul nostru.
Stând 5, 6, 7 sau mai multe zile înt-un  loc se amortizează mai bine banii dați pentru a ajunge până acolo și ai ceva mai mult timp să înțelegi și oamenii. Dacă te descruci și cu cazarea să fie la un preț decent, cu atât mai bine!

În funcție de cât de mult încetinești ritmul ai ocazia să și descoperi locul tău preferat într-un oraș. Sau poate locurile. Locul preferat pentru apus, de băut cafeaua, de ieșit la bere. Nu că e fain să te simți ca acasă peste tot?!

Încet de multe ori înseamnă și mai bine. Când eram mai mică și mai ignorantă mă mândream că am fost în x țări și alte nu știu câte orașe. Nu zic, poate e și asta important, dar cred  că e mai relevant tocmai lucrul ăsta, când te întreabă cineva și ce ți-a plăcut să ai un răspuns concret, nu doar „totul”. Să ai povești de spus și impresii ceva mai solide.
Poate mai fusesem eu deja în Laos și mi se păruse mie interesant, dar în 3 zile și alea alergate nu apuci să vezi sau să înțelegi nimic despre o țară și oamenii ei. Știți vorba aia cu – trăiești o viață alături de un om și tot nu îl cunoști, se aplică și pentru călătorii și locuri.

Nu te plictisești să tot cunoști oameni noi?

Depinde. Uneori te plictisești, alteori se întâmplă prea multe, ține de fiecare să își găsească echilibrul. Și dacă tot petrecem mai mult timp în locuri, apucăm să stăm mai mult și cu oameni!

Ei bine asta o să vă șocheze poate. Avem și noi zile în care ne plictisim.

Ei haaai, cum frate să te plictisești cu așa peisaje?! Vreți să vă mint?! Bine, totul e o super aventură :)).

Nu! Ne plictisim și noi. Pentru că știm că avem multă vreme de stat într-un loc, pentru că nu alergăm să le vedem pe toate din prima zi când am ajuns, pentru că uneori e prea cald să ieșim pe afară și știm că templele și cascadele o să fie acolo și mâine.

Așa ajungem să cunoaștem mai bine un loc

Și oamenii, aromele, de unde își cumpără localnicul de băut și de mâncare și ce vrea el să spună când spune nu și da! E chiar șocant uneori cât de des spun oamenii da, fără să fie neapărat așa!

Așadar, ca o concluzie, dacă te hotărăști să pleci în lume, eu ți-aș recomanda călătorește încet! Să-ți faci un ritm, să nu tragi de tine și chiar să zăbovești și să lucrezi /faci voluntariat în locuri. Să-ți tragi sufletul și să apuci să analizezi. Mai ales dacă îți dai demisia pentru asta!

An văzut zilele trecute un titlu care spunea că Vasilica a văzut toate țările din lume într-un timp foarte scurt. Nici nu am deschis articolul pentru că nu i-am văzut sensul! În mintea mea mi-am spus – și ce a înțeles?!

Travel & love, love to travel!

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.