Planeta arde. Din Siberia și până în Amazon.
În ultima vreme în Amazon focurile sălbatice aproape s-au dublat în comparație cu anul trecut. O statistică extrem de îngrijorătoare, mai ales dacă ne gândim că în Amazon este produs undeva la 20% din oxigenul planetei.
Plămânii Terrei sunt în flăcări, iar incendiile sunt atât de mari încât fumul se vede din satelit.
Fumul este atât de gros încât s-a făcut beznă în Sao Paolo în mijlocul zilei. Articolul din CNN are și un video, pe finalul lui se precizează că pădurea tropicală se poate transforma într-o savană uscată care va emite și mai mult dioxid de carbon în loc de oxigenul emis până acum.
Fires are raging at a record rate in Brazil’s Amazon rainforest, and scientists warn that it could strike a devastating blow to the fight against climate change.
The fires are burning at the highest rate since the country’s space research center, the National Institute for Space Research (known by the abbreviation INPE), began tracking them in 2013, the center said Tuesday.There have been 72,843 fires in Brazil this year, with more than half in the Amazon region, INPE said. That’s more than an 80% increase compared with the same period last year.
Citește despre asta aici sau în business insider, unde se precizează și că, de când se măsoară, focurile sălbatice din Amazon nu au fost niciodată așa puternice.
Și pentru că nu ne place doar să alarmăm, ne întrebam și noi ce e de făcut, vă lăsăm și link spre o serie de soluții. Poți dona, poți face voluntariat. Și poate cel mai bun mod e să încerci să îți faci și tu partea ta.
Știți că îmi place povestea cu pasărea Colibri, se și potrivește în contextul ăsta. Folosește tu mai puțin plastic, încearcă să poluezi tu cât mai puțin.
Ce poți face pentru a polua mai puțin planeta?
Cană de apă. Avem recipiente pe care le cărăm cu noi pe peste tot, încercăm să cumpărăm cât mai puțină apă îmbuteliată în călătorii.
Tot cană de apă – de data asta pentru acasă, pentru a filtra apa de pe țevi. Am scăpat de cumpărat baxuri de apă.
Nu mai arunca gunoiul pe unde apuci. Strânge, reciclează dacă se poate.
Nu mai cumpăra pungi, folosește pungile pe care le ai deja. Avem o colecție de plase textile pe care le luăm când mergem la cumpărături. Sau direct cu rucsacul, atunci când știm că avem de cumpărat mai multe.
Dacă mi se pare că am învățat ceva până acum, e că planeta supraviețuiește, se transformă. Îți recomand iar și One Strange Rock.
Despre specia umană în schimb eu nu sunt așa sigură că o să supraviețuiască. Cel puțin nu așa. Distrugem ca să trăim și nu facem decât să ne distrugem pe noi.
Și despre focurile din Siberia, dar și despre cele din Amazon am văzut scris destul de puțin. Sau puțin față de cât mă așteptam să fie scris și distribuit. Nu înțeleg de ce.
Știu că sunt departe de noi și că efectiv sunt puține lucruri pe care le putem face. Nu e ca și cum luăm toți câte un furtun și stingem focurile. Dar e important să știm, să căutăm soluții, să punem presiune pentru o schimbare reală, eficientă și pe termen lung.
Acum nu mai arde o clădire, arde planeta. Se topește permafrostul, arde pădurea Amazoniană și toate speciile ce fac parte din ecosistem.
Trăim pe credit chiar și cu planeta. An de an epuizăm resursele tot mai repede. Anul ăsta le-am terminat pe 29 iulie.
Monday, July 29, 2019 mark the end of the planet’s available natural resources for one year, two months as early as 20 years ago. „Humanity is now using ecological resources 1.75 times faster” ecosystems, the Global Footprint Network said in a statement.
Vouă nu vi se pare îngrijorător? Nu vi se pare că ar trebui să ne revoltăm mai mult pentru lucrurile astea?
[…] Anul acesta am spus de atât de multe ori încât deja am devenit sâcâitori – vă rugăm nu mai aruncați gunoi în natură! Anul trecut încercam să atrag atenția asupra diverselor probleme cu acest articol. […]
Foarte bune sfaturi si inca nu suficiente la cat de destrabalat traim. Omul se ingroapa pe el insusi..prin toate placerile pe care pretinde sa i le serveasca viata asta.. Traiesc intr.un share home cu mai multi romani..in spatiile comune din casa avem indesate prin cutii poate peste 50 de plase Tesco..nu le foloseste nimeni..si continua sa se adune.. Am venit intr.o tara straina din lipsa de material.. sa risipim material… Nu avem nevoie neaparat de o inima pentru tara asta si economia ei..cat avem nevoie de o educatie personala care sa ne dea un echilibru si o administrare normala a vietii oriunde ne-am afla.. Suntem foarte concentrati pe noi ca individ si pierdem complet viziunea globala. Cand se intampla asta..cand omul rupe legatura cu omul, cu natura, cu planeta in sine…pentru a ramane cat mai concentrat pe el insusi si pe nevoile lui care au devenit toate strict necesare…se lasa o concluzie, Dumnezeu. Il receptăm in sfarsit…
intr-o neutralitate perfecta..intr-un moment perplex..uimit, contrariat. Ce-si face omul deaparte de Mine, pornind de la ce-i facusem Eu initial? Tolstoi, Schopenhauer,etc..nu vedeau posibil ca omul sa fie fericit daca fericirea lui nu creea un spatiu cat de mic in care altii sa devina fericiti. Am fost in Africa, intr-o scoala de 500 de copii. Veneau la scoala, in mare parte pe motivul ca primeau o masă pe zi…pana la ora 3 dupa masa se-nvarteau prin curtea scolii, nimeni nu ii intreba daca le e foame. La ora 3 primeau orez, a doua zi mamaliga si tot asa, stand cu farfuriile in sir neterminabil sa fie serviti..N-o sa ma pun acum sa fac studiul capacitatii mentale din Africa..caci la fel cad testul cei mai „capacitati” oameni ai planetei, carora nu le este frica sa arunce un meniu intreg neatins la gunoi, cand n-au sadit cu mana lor un cartof in viata lor intreagă. Imi este frica de cursul ireversibil al „deseurilor umane” care are un flux prea puternic pentru putinele maini suflecate..
Am devenit sofisticati, complicati, pretentiosi, speciali..si toate astea sunt comportamentele unor fiinte sarace in interior, nevalidate, intr-o continuare sfortare de a-si fixa o identitate..cu orice pret.. si problema este mondiala!
Nu-L avem pe Dumnezeu care ne-a plamadit ca sa ne putem avea pe noi insine. nici nu observam cam incotro (in afara noastra)..tocmai aceasta este absurditatea care pare sa ne fie fatala..
Si etc..
Da, puteti corecta greselile gramaticale.
Nu doar despre Amazon și Siberia nu se scrie, nu se scrie foarte mult nici despre criza de apă (vezi Cape Town, Chennai).
Putem face destule și chiar mici, mici. Suntem atâtea miliarde încât și gesturile mici, făcute constant și de fiecare în parte, contează. Să refuzăm paiele de plastic la băuturi. Să nu mai cumpărăm mai multă mâncare decât mâncăm pentru ca apoi să aruncăm restul. Și că veni vorba de mâncare – să cumpărăm cât mai puține produse ambalate individual în plastic. Să mergem cu sacoșa de pânză la cumpărături. Să refolosim cât se poate de mult recipientele de plastic pe care le avem. Ba chiar și să folosim săpun în loc de gel de duș: gelul de duș vine în ambalaj de plastic și la un gel de duș pe lună…
Sunt magazine tip zero waste, care vând totul în bulk: vii cu recipientul de acasă și îl umpli la magazin. Se vând așa șampoane, geluri de duș, detergenți, zahăr, migdale și nuci etc. etc. Asta înseamnă că reutilizăm vreme îndelungată un singur ambalaj, nu luna și ambalajul de gel de duș, șampon, detergent.
Și mai ușor cu moda, e una dintre cele mai poluante industrii, de care nimeni nu se leagă.
Eu nu-s adepta fanatismului de nicio parte (vezi puștoaica Greta de merge cu barca în loc să zboare în SUA), dar cred că lucruri mici, de bun simț, care să nu ne frustreze și să nu ne facă să simțim că e o corvoadă, putem face cu toți. E păcat că în epoca globalizării nu realizăm că un lucru care se întâmplă în Brazilia ori în Siberia, ne afectează și pe noi, oriunde ne-am afla.
Ati cam incurcat pasarile. Phoenix, nu colibri. Dar asta e… si ne mai dati si sfaturi.
Pa
https://scoalagimnazialavoievodneagoebasarab.wordpress.com/tag/poveste-cu-talc-pasarea-colibri/
Tera a mai trecut prin perioade asemanatoare. Va renaste. Conform textului, ai dreptate. Dar sunt pesimist si… stiu ca tera va renaste. Si mai lasa-ma cu „pa” asta.
Mare parte din informatia de care ai nevoie e doar la un search distanta.
Toni, nu se face referire la pasărea Phoenix, care renaște din (propria-i) cenușă, povestea cu pasărea colibri e alta.
Exact. Am lasat link spre poveste, mie mi se pare foarte inspirationala si fiecare dintre noi ar trebui sa ne facem partea.
Crede-ma , am inteles. E o chestiune de paradigma, dar eu am cautat in biblioteci, nu pe google, candva. Ce am dorit sa punctez, este ca nu putem face nimi in privinta asta. Ca un exemplu, padurea Amazonului arede, nu? Cine incendiaza? Locuitorii Braziliei, pentru ca ei sunt crescatori de vite si au nevoie de pasune. Ce poate face pasarea colibrii? Nimic. Si mie imi place metafora dar e trist. Inchei aici ca nu ma fac inteles.