• Menu
  • Menu

Experiența noastră pe Via Transilvanica – din Vatra Dornei spre Tășuleasa Social

Via Transilvanica este un drum cum nu mai există altul în România, ce pornește de la Putna, străbate Transilvania și se încheie la Drobeta Turnu Severin. Sunt amenajați momentan 800 de km, iar la final vor fi în jur de 1200 de km. Este un traseu pe care iubitorii de natură, de peisaje pitorești, istorie și multiculturalitate sunt încurajați să-l facă la picior, pe bicicletă sau chiar călare!

Am scris prima dată despre el acum câteva luni bune. De atunci lungimea sa a crescut cu 250 de km. „Drumul care unește” este o sintagmă ce i se potrivește perfect. Via unește nu doar cele aproximativ 400 de comunități prin care trece, se și intersectează cu multe alte trasee turistice.

Urmează să vă povestim despre experiența noastră pe Via Transilvanica plecând din Vatra Dornei și având punct final sediul Tășuleasa Social. Sau km zero spiritual al proiectului.

Acest articol este susținut de E.ON.

Harta traseului nostru pe Via Transilvanica

Drumul începe de la Putna. Găsești aici harta traseului din Bucovina. Pe hartă se vede și Frumosu, localitate prin care am trecut cu altă ocazie și unde ne-au fermecat peisajele din jur. Via nu trece pe aici, dar se vede pe hartă și nu strică încă o recomandare din zonă.

Noi am parcurs doar portiunea dintre Vatra Dornei si Tășuleasa Social, trecând din Bucovina în Ținutul de Sus. Căci Via este împărțită în 7 regiuni istoric-culturale: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Valea Mureșului, Terra Daco‑Romana și Valea Cernei.

Pentru a vă organiza, ghidul drumețului pe Via este indispensabil.

Pentru că aveam emoții din cauza ploilor și a echipamentului nou, am făcut mari porțiuni din el, dar am evitat câteva zone. De exemplu prima urcare pe lângă telescaun. Era ceață, ploua, mohorât cu totul, așadar am decis că nu merită. Cum suntem începători cu muntele, am hotărât că o să depășim limite cu altă ocazie. (munte, ceață, ploaie și echipament pe care nu l-ai testat nu e o combinație de încercat pentru începători)

Partener de sustenabilitate ne-a fost E.ON, companie ce a decis să se implice activ în realizarea acestui traseu verde prin amenajarea a aproximativ 200 de km. 100 de km au fost deja realizați în județul Sibiu.

Ceilalți 100 de km au fost plănuiti împreună cu 100.000 de clienți E.ON ce au decis să activeze factura electronică.

În plus, încurajează mișcarea în aer liber iar clienții E.ON România sunt recompensați cu 5 lei reducere la factură pentru fiecare km parcurs pe Via Transilvanica.

Am testat și noi aplicația E.ON My Line în cele trei zile de drumeție. În prima zi nu am fost atentă cu bateria telefonului care a cedat, așadar nu ne-am înregistrat toți pașii. În total noi am avut înregistrați 40 de km pe Via Transilvanica iar asta s-ar traduce într-o sumă frumușică de reducere la factura electronică.

Cuvântul cheie – împreună

Activarea cu factura electronică și implicarea clienților a dus la construirea a 100 de km de drum pe Via Transilvanica. Astfel, cu un gest mic și un minim efort, doar prin activarea facturii electronice, putem contribui la crearea unui viitor mai verde, mai sustenabil.

Practic, noua platformă de comunicare E.ON (WE has no limits) pune accent pe puterea lui „împreună’’ și vorbește despre puterea comunităților de a genera schimbarea. Doar acționând împreună putem realiza lucruri mărețe, putem construi un viitor nelimitat de verde pentru noi și pentru generațiile următoare. Pentru că fiecare gest, fiecare alegere mică, poate avea un impact mai mare atunci când ne unim forțele și acționăm împreună.

Vlog de călătorie de pe Via Transilvanica

Evident că nu puteam face traseul fără să îl și documentăm. Foto, video și în scris. 🙂

Ne-a plăcut foarte mult, ne-am simțit foarte bine și chiar am mai depășit o limită. Am învățat că nu vremea e importantă, ci mai mult echipamentul. În peisajele astea frumoase chiar nu m-a deranjat deloc ploaia. Doar ne-a ajutat să surprindem ciuperci scoase ca din povești.

Puteți să mă contraziceți, mie mi se pare că suntem o nație meteosensibilă. Acum, după cum s-a văzut, nu recomandăm escaladarea munților pe condiții de vreme nefavorabilă, dar mișcarea în aer curat este minunată în orice anotimp. Noi ne-am propus să ne plimbăm și iarna asta și să căutăm trasee accesibile pe zăpadă și prietenoase cu începătorii.

Unde le găsim? Tot pe Via Transilvanica! 🙂

Vlog de călătorie

Dă play vlogului pentru a vedea peisajele și cum ne-a fost nouă în cele trei zile de drumeție și scroll mai jos în articol pentru și mai multe detalii. Și o surpriză, la finalul vlogului stăm la povesti cu Alin și Tibi Ușeriu, părinții acestui drum. Am fost așa emoționați de întâlnire încât am și uitat să facem o fotografie de grup.

Ziua 1 – Vatra Dornei spre Poiana Negrii

Am început destul de devreme ziua după ce ne cazasem la pensiunea recomandată în ghid – Pensiunea Dana (e plină Vatra Dornei de locuri de cazare, aveți de unde alege). Am avut o cameră cu balcon situată convenabil în apropierea telescaunului. Din păcate am uitat să fac poze. Nu am folosit zonele comune (din cauza situației actuale) și am și comandat în cameră mâncare de la restaurantele din Vatra Dornei.

Sunt de parcurs aproximativ 20 de km, timpul estimat pentru parcurgerea lor este de 8 ore. Din experiența noastră cei care au condiție fizică mai bună pot parcurge unele bucăți de traseu mult mai rapid. E bine însă să aproximezi mereu în plus.

Urcarea de la telescaun nu ni s-a părut extrem de dificilă, dar am preferat să o evităm pentru că era ceață. Ne-am gândit să nu fim noi turiștii care apar la știri pentru că s-au aventurat în condiții meteo nefavorabile.

După această primă urcare drumul este destul de lin, prietenos cu orice fel de drumeț și te poartă pur și simplu prin pădurile și peisajele zonei, pe drumul forestier Secu.

În unele ocazii ne-am mai și abătut de la traseu puțin pentru a fotografia.

Câini și alte obstacole pe drum

Mi se pare important de știut, dar este specificat și în ghid, în unele bucăți de drum o să treceți pur și simplu prin curțile oamenilor, o să deschideți și închideți porți (neapărat să nu uitați să le închideți) sau o să săriți garduri.

Nu am avut probleme cu câinii în cele trei zile de drumeție! Oricum și dacă vă întâlniți cu câini este important să rămâneți calmi, să încercați să vă protejați cu rucsacul, bețele nu fac uneori decât să îi agite și mai mult. Am înțeles că ajută și să te așezi spate în spate cu partenerul de drum (dacă sunteți încercuiți).

Traseul nostru a continuat prin Dorna Candrenilor, am mai urcat, am mai coborât niște dealuri, am sărit garduri așa cum vă povesteam mai sus și ne-am bucurat de culorile superbe de toamnă.

În Poiana Negrii a dat și soarele peste noi. 🙂

Casele, ce frumoase mi s-au părut foarte multe căsuțe din zonă! 😍

Tanaaa, după o zi de ceață, a dat și soarele peste noi și am putut să vedem peisajul și de sus. Îl vezi și tu în vlog.

Ziua 2 traseul Poiana Negrii – Lunca Ilvei

Traseul are aproape 23 de km și sunt aproximate 9 ore pentru parcurgea lui. Noi ne-am și abătut pentru a face o vizită în Tinovul Mare. Cea mai mare zonă de acest fel de la noi din țară.

Ce este un tinov?

Tinoavele și turbăriile sunt zone umede, cu sol mlăștinos. Aceasta se datorează pânzei freatice aflate foarte aproape de suprafață. Sunt ca o altă lume iar plantele și animalele pe care le găsim în astfel de zone sunt specifice lor. Zonele de genul acesta au un rol foarte important pentru mediu. Ajută la păstrarea echilibrului natural, dar funcționează și ca un fel de memorie a planetei.

Tinovul Mare aparține de localitatea Poiana Stampei. Și încă o informație interesantă – din cauza solului, în aceste zone copacii nu se dezvoltă la fel ca în păduri sau zone mai uscate. Așadar copacii nu prea depășesc 25 de cm circumferință și este greu să îți dai seama care sunt arborii mai bătrâni și care sunt cei mai tineri.

Merită să vizitezi cel puțin un tinov sau o turbărie. Majoritatea au poteci amenajate, iar dacă te abați puțin de la potecă te scufunzi într-un covor moale și pufos natural format din mușchi.

Poiana Stampei – Grădinița

După acest ocol pe la Tinovul Mare noi am continuat traseul spre Lunca Ilvei, destinație în care nu am mai ajuns așa cum ne doream.

Am fotografiat și filmat iar la tot pasul ba peisaje, ba case frumoase. Am ajuns până la gara Grădinița iar de acolo am făcut și drumul înapoi, astfel încât apusul ne-a prins pe dealul Tătaru. A fost iar singurul moment din zi când a ieșit soarele, la fix pot spune!

Am petrecut cel puțin o oră la joacă alături de razele de soare și a meritat. Via Transilvanica nu e un drum pe care să îl faci pe fugă, alergând dintr-o destinație în alta. Te poți organiza astfel încât să mergi și mai încet.

De menționat și că Via Transilvanica trece printr-un alt tinov, Tinovul Larion. Și imediat ce coborâți dealul Tătaru și vedeți Tinovul urmează o zonă mai mocirloasă prin care noi am înaintat mai temători la dus și mult mai rapid la întoarcere, apoi vă intersectați cu calea ferată Ilva Mică-Vatra Dornei, plănuită încă din 1898 și finalizată în 1938.

De știut că este și una dintre cele mai complexe lucrări de acest tip din România, fiind necesare 9 tuneluri, 12 viaducte și 22 de poduri pentru a face posibilă trecerea peste Carpați, dar și peste zonele umede. Rolul acestei căi ferate era de a lega Transilvania de Bucovina. Alex a surprins în vlog și un tren pe șine. Foarte frumos se vede!

Din peisajele zilei:

Ziua 3 – Lunca Ilvei – Tășuleasa Social prin Poiana lui Gălan

Traseul începe cu o urcare din Lunca Ilvei spre minunata Poiană a lui Gălan, care are 5 km lungime! Dacă sunteți norocoși (sau plănuiți bine, așa cum am făcut noi), puteți vedea din poiană cel puțin 12 vârfuri muntoase în jur 😍. Iar pădurea prin care treceți este abosolut superbă.

Ne uitasem pe vreme de când am pornit pe traseu și aveam o zi sau două în care ne era promis soare, atunci intenționam și noi să ajungem în Poiana lui Gălan. Am avut foarte mare noroc, până la urmă a fost o singură zi fereastra aceasta fără ceață.

Puteți să și dormiți sau să mâncați o masă caldă aici la stâna lui Gălan. Important este să dați un telefon în avans, 0732 806 201, găsiți detalii și în ghidul Via.

Chiar dacă nu sunteți călători pe Via, dar dacă vreți să veniți în Poiana lui Gălan, nu îi ocoliți. Mâncarea e bună, proaspătă, făcută local, oamenii din cale-afară de amabili.

Noi ne-am intersectat cu niște localnici ce ne-au servit cu bunătăți locale, ne-au arătat stâna și condițiile de dormit în cazul în care am vrea să rămânem peste noapte și ne-au ospătat cu cea mai bună cafea.

Vara puteți să dormiți aici, cred că iarna se doarme și în stână.

Drumul romanilor

Drumul Via Transilvanica te poartă mai departe prin pădure, apoi pe ”drumul romanilor”, ce are valoare istorică.

Unii specialiști spun că acest drum a fost construit de romani prin anul 260 în dorința de a extinde imperiul către nord, spre Bucovina de azi. Alții spun că ar avea o istorie mai recentă, din timpurile dominației austro‑ungare.

Iar la final de zi, în timp ce ne îndreptam spre cazare, apusul ne-a surprins din nou în mod plăcut în Piatra Fântânele.

Am dormit la Popasul Transilvania și am admirat din balcon restul de apus. Am rămas aici două nopți și tot la restaurantul hotelului am și mâncat.

Ne-a plăcut la nebunie priveliștea din balcon, ne-a plăcut și camera, poate la baie se mai pot face unele reparații.

În rest prețurile sunt mici mici și mâncarea bună, saltelele comode iar camera are și un birou. Alex s-a bucurat pentru că se apucase deja să se uite peste tooot ce filmasem noi în aceste trei zile de drumeție.

Dă play vlogului, sperăm să te ajute la pachet cu toate informațiile și fotografiile din articol.

Mulțumiri și idei despre Via Transilvanica

Le mulțumim celor de la E.ON pentru implicarea activă în realizarea acestui drum verde, mulțumim Alin și Tibi Ușeriu pentru că ne-ați oferit atât de mult din timpul vostru pentru a sta la povești, dar și pentru ideea de a face acest drum.

Și noi considerăm că această inițiativă este una dintre cele mai bune pentru turismul rural, verde și sustenabil. Încă ne amintim cu câtă plăcere s-a cocoțat prietena noastră din Olanda în pomul bunicilor. Apoi ne-a mărturisit cu zâmbetul pe buze că pentru ea este prima dată când își culege fructele din copac.

Via Transilvanica este genul de traseu care ne oferă și nouă, românilor, ocazia de a ne cunoaște țara la pas. Dar mai ales străinilor le oferă posibilitatea de a se conecta la viața rurală, tradițiile și peisajele românești. Atât cât mai sunt ele păstrate…

Sperăm că v-am fermecat și inspirat să mergeți și voi pe acest drum. Să ne povestiți cum a fost! 😍

Și vă mulțumim că la rândul vostru sprijiniți brandurile cu care colaborăm și care iau parte la realizarea unor povești atât de frumoase! Dă share și hai să afle toată România de Via Transilvanica!

Aveți grijă de voi, purtați masca și ne vedem sănătoși pe Facebook, Instagram sau Youtube.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

6 comments