De când am plecat de acasă ne-am tot confruntat cu tot felul de tipuri de oameni și personalități. De data asta nu vorbim despre cei întâlniți pe drum ci mai mult despre cei de acasă sau cei care ne contactează.
Dacă o să faci un lucru diferit, îți spun de acum că de cele mai multe ori prietenii și familia nu sunt neapărat acolo așa cum ai vrea tu să fie și poți să ai parte de mult negativism și din partea lor. Important e poate să asculți ce au de spus, dar să te concentrezi pe ce ai de făcut și pe ceea ce îți dorești tu.
Da, poate să fie foarte egoist gestul tău de a pleca o perioada lunga departe de ei, tocmai din cauza asta nu cred că e cazul să îi judeci. Sunt destul de activă in diverse grupuri de discuție cu și despre călătorii și am sesizat că este chiar o situație des întâlnită cea în care prietenii apropiați sau familia nu citesc / nu sunt interesați de conținutul si aventurile bloggerilor de travel.
Să fiu sinceră mie nu mi se pare ceva grav. Fiecare avem interese diferite. Nu o să cântăresc o prietenie în funcție de cât de des intră persoana respectivă pe aici!
Știm și noi că e greu să te uiți în newsfeed și să suspini după locuri și peisaje, totuși prima tipologie demonstrează câteva lucruri despre omul din spatele like-ului.
Cei care dau like doar lucrurilor negative
Fie că am mâncat ceva ce nu trebuia sau am picat cu scuterul, există cunoștințe care din toate pozele, peisajele și poveștile postate au fost impresionați doar de momentele nasoale. Dacă asta îi face pe ei fericiți…
Cei care vor ceva de la tine
Ăștia sunt mulți. De cele mai multe ori te abordează prin mail, povestesc despre cât de impresionați au fost de blogul din dotare apoi te invită peste două zile la un eveniment. Dacă doar m-ai invita la eveniment, jur că nu m-ar deranja, dar nu trebuie să îmi lauzi munca (despre care oricum nu ai habar nimic).
Dear PR people, puțin research înainte de abordare ar putea să vă ajute să plecați la timp de la muncă (sau măcar să nu dați încă un mail în plus).
Cei care nu sunt așa interesați, dar vor să pară
Văd, urmăresc tot, nu îmi scapă nimic. Sunt aproape cu voi! Zău că da! Asta îți spun ție. Celorlați le spun – i-ai văzut și pe bochetarii ăia? Umblă lerlea prin lume, fără căpătâi. Pfff, ce oameni!
Ăștia sunt cei care de obicei pe mine mă întreabă când vin să îmi vadă casa de la Eforie la 3 secunde după ce au aflat că sunt de acolo și tot cei care așteaptă nerăbdători, poate poate ne stabilim undeva prin țări exotice, ai ghicit, normal, ca să ne viziteze. Nu ne suna, vă sunăm noi!
Cei care vor bilete de avion ieftine
Nu vă cunoașteți, au văzut că ai postat o ofertă și au impresia că ai ceva coduri secrete pentru bilete de avion. Și vin și ei să ceară.
De obicei abordarea e ușor pe după colț. Ah, ce frumos și eu mi-am dorit mereu să plec așa în lume. Îmi place să citesc tot ce postați (dar nu interacționez niciodată în nici un fel cu postările), mă inspirați și din cauza asta vreau și eu să merg la New York (sau alege o destinație în care nu am fost niciodată), vreau și eu bilete de avion ieftine.
Stai puțin că le scot acum din buzunar! Tot așa, te sun eu!
Cei care îți dau tag în pozele și articolele LOR din destinația unde ești tu acum.
Cred că nici nu mai e cazul să explic această categorie! Dacă tot dai share la ceva legat de locul în care sunt, dacă tot îmi dai tag, mi se pare de porc să te folosești de mine pentru 3 oameni în plus reach pe Facebook. Simona și Alex sunt în Laos. Am fost și eu acolo, ia uite ce poză frumoasă am făcut!
De ce? Pentru că e ca și cum te-ai duce la brutărie cu pâine cumpărată din altă parte, dar ai cere un cuțit ca să o tai!
Apoi mai sunt diverse categorii de oameni care vin cu tot felul de idei despre cum să îți trăiești viața și sfaturi pe care nu le ceri, dar le primești oricum.
Cei care spun că ar vrea și ei să facă asta
Ce bine de noi că nu avem copii și ca (probabil) am câștigat la loto, că nu avem rate, chirie, responsabilități (!), animale de companie, rufele în mașina de spălat, orice motiv real sau închipuit. Ah și ce bine și ce frumos e să o arzi lerlea toată ziua, să nu faci nimic (așa ca noi, da?!). Că nu știm noi ce-i viața, o relație, căsnicia…
De obicei celor din această categorie le spun direct – și de ce nu o faci?
Sunt oameni singuri care călătoresc pe termen lung, oameni cu copii, nu e imposibil. Nu te uita la noi cu toată ura asta. În primul rând că nu îți voi răspunde tot cu ură și în al doilea rând deciziile sunt ale tale!
Ah. E greu? E cald si e și murdar uneori? E departe de casă? Ai prea multe lucruri de impachetat si iți e frică de boli? Poate nu îți place mereu mâncarea, o să îți faci griji cu privire la viitor și mai ales nu chiar acum pentru că ai mâncarea pe foc?!
Și atunci de ce crezi că pentru noi e totul o distracție? Hmmm talking about double standards. Deciziile din viața lor îi duc în locuri, așa cum deciziile din viața noastră ne duc în altele.
Dar voi nu vreți să vă liniștiți, să faceți niște copii? De ce nu?
Păi aici deja te-ai băgat cu bocancii in alegerile noastre. În general oamenii de îndată ce le oferi ceva acces la viața ta personală încep să își dorească tot mai mult.
Consider că a face sau a nu face copii este o opțiune extrem de personală și mai ales una dintre acele decizii pe care nu ai avea de ce să le justifici nimănui. Poate nici măcar în fața partenerului de viață. Nu cred că e ușor nici pentru femeile și nici pentru bărbații care nu știu sigur dacă vor copii. Uneori e doar un sentiment. Cum explici un sentiment?
Ca o altă idee și liniștea asta e diferită pentru fiecare în parte. Nu am fost de multa vreme așa liniștită ca în ultimele luni. Suntem împreună și oriunde e și el, e acasă pentru mine.
Că se întâmplă să stăm o noapte într-un loc, zece în altul sau o lună în altă parte, astea sunt detalii logistice deja.
Fugiți de responsabilități
Asta pe mine ma blochează. Ce?! Dacă am sta acasă, am face rate și am crește copii – asta ne-ar face pe noi niște oameni (mai) responsabili? Asta e tot?!
Pe lângă toți oamenii dragi de acasă și toată energia pozitivă, avem parte din plin și de energie negativă sau mailuri care ne lasă mască deseori!
Nu vreau să schimb pe nimeni, oamenii pot continua să încerce să își găsească pretexte, scuze, pot să ne privească oricum vor ei! Dacă nu răspundem mereu așa cum ar merita să o facem, asta nu înseamnă totuși nici că suntem bătuți în cap sau că nu vedem unele lucruri. Eu am decis acum ceva vreme să îmi aleg bătăliile. Oamenii din articolul ăsta sunt oameni nocivi, pe care nu îi vreau prea aproape de mine. Nu aș refuza să îi ajut dacă pot, nu mă costă nimic și îmi e la îndemână, dar nici nu au parte de încrederea mea.
Celor care îndrăznesc să facă lucrurile diferit – nu vă luați (așa mult) după gura lumii! Deciziile (cât și consecințele lor) sunt ale voastre!
Mergi pe drumul tău!
Foto via shutterstock – negative people
Indiferent ce alegeri faci, mereu se gaseste cineva care sa isi dea cu parerea ca sa se afle in treaba. Mi-am dat seama ca este alegerea mea daca ma las sau nu afectata de parerile celorlalti si ca nu are rost sa ma consum pentru niste fleacuri. Pana la urma sunt doar niste pareri ale unor oameni care gandesc altfel decat mine. Nu am nicio obligatie sa gandesc la fel ca ei, nici nu as face ceva doar ca sa dau bine in ochii lor.
Azi sunt perfect de acord. Acum patru ani cred ca aveam mult mai putina incredere in mine, din cauza asta lasam sa ma afecteze destul de mult unele lucruri. Am dat peste articolul asta acum si cand l-am pus pe fb chiar am scris:
Ce sensibila eram si ce le mai puneam la suflet. Intre timp am devenit mult mai inteleapta. Azi parca nici nu mai sesizez, sau le ignor.
Why? Because I got the power. Problema nu e mereu problema in sine, ci abordarea noastra.
Ce ma mai enervam si eu la inceput cand venea cineva (apropiat) la mine si-mi zicea..”am fost in x, dar a fost naspa, aglomeratie, mizerie, nu stiu ce ti-a placut acolo..” ”dar mi-ai citit articolul? am scris despre plaja aia pustie, despre peisajul ala superb, despre unde sa mananci ieftin..”…”ah, nu, n-am apucat”.
M-am mai confruntat si cu oameni care credeau ca am dat de vreo comoara sau care au impresia ca am vreo 100 de zile de concediu pe an. Dar nu stiu ei ca eu de obicei la work plec direct la aeroport, sau ca incerc sa ma tratez de jet lag tot printr-o..frumoasa zi de munca, pentru ca nu-mi permit luxul de a-mi lua zile libere decat fix pentru drum 🙂
Romanii au fost obisnuiti sa judece mult, sa judece orice iese din tipare. Voi sa fiti fericiti cu alegerea voastra si sa nu puneti la suflet rautatile astea. Sunt prea frumoase locurile alea, asa ca bucurati-va din plin de ele! Ati inspirat multi oameni cu ceea ce faceti, iar asta conteaza mai mult 🙂
Sunt 2 variante: acele persoane fie sunt egoiste, fie sunt rele. Pai sa nu te poti tu bucura de fericirea cuiva care ti-e aproape?!?? Da, sunt egoiste pentru ca va vor aproape de ei ca sa se simta doar ei bine si nu dau doi bani pe sentimentele si valorile voastre sau rele pentru ca pur si simplu nu suporta sa va vada fericiti. Este minunat ceea ce faceti voi, sunteti mai frumosi si mai bogati prin aceste calatorii si este bine ca le faceti acum cat sunteti tineri si cat va puteti bucura. Sunt multi ignoranti pe care ii intereseaza doar placerile hulpave.
Variante sunt ca motiv pentru care reactioneaza asa…
Cainii latra, caravana trece spunea o vorba din popor!
Despre negativism am înțeles, despre oamenii răi din jur am înțeles, dar nu ai și tu o ofertă de bilete ieftine pentru la vară în Jamaica?
:)) am ras copios. Uite spre Jamaica nu am inca, dar am postat o alta oferta acum cateva minute!
Multa Asia si Tanzania, cu plecare din Budapesta!
Buna, pentru mine sunteti extraordinari! Va imbratisez, pupici.
Anda iti trimitem si noi multe multe imbratisari! Multumim!
Foarte frumos scris articolul, intr-o nota subiectiva, comica si sarcastica :)) da un farmec aparte 😛 Chiar maine o sa plec si eu intr-o calatorie cum v-am mai spus si in Live-ul pe care l-ati facut, in aceleasi parti (Asia de sud est), sper cat mai indelungata, si pot spune ca am primit destul de multe pareri de la prieteni, sa spunem negative, sau pur si simplu cum pot sa fac asa ceva, de unul singur, fara sa ma gandesc la viitorul meu, la ce pericole as putea sa intalnesc acolo, sau la faptul ca mi-ar trebui, si sigur o sa cheltui bani cu nemiluita :)).
Tot ce imi vine sa fac este sa rad putin si sa le zic sa se mai documenteze inainte de a-si da cu parerea 🙂 Poate ca nu toti inteleg, si poate ca nici nu ai cum sa demonstrezi tuturor ceea ce faci si cat de mult te ajuta 😛
Drum bun, calatorii sigure si ofc, nu pune la suflet. Ne vor binele. De multe ori nu inteleg ca binele nostru e diferit.
Nu mai stiu exact – care iti este traseul? Poate ne intalnim.
sunt in bangkok deocamdata, duminica ma indrept spre nord, sa petrec cateva zile acolo, iar dupa 7 iunie – Cambodgia, 2 saptamani acolo, apoi laos or Vietnam, inca nu m am decis 🙂 aveti grija de voi, calatorii placute 🙂
Poate la un moment dat ne gasim pe drum. Noi ramanem in Luang Prabang (Laos) pana pe 20 iunie. Apoi o sa calatorim spre sudul tarii si intr-un final Cambodgia, dar nu stim inca data la care vom intra in urmatoarea tara.
Wow, super articol! Sunt total de acord cu fiecare cuvant 😉
Mai boschetarilor, va doresc ca in continuare sa va comportati la fel de iresponsabili. Calatorii minunate!?
Promitem asa sa facem! 😀
Much love & safe travels guys ? ? ?
Hugs si multumim!
Frustrare ca stau acasa, invidie ca altii nu si teama de necunoscut, chiar si de necunoscutul in fata caruia sunt pusi altii!
Nu ii judec. Ii punctez. Cum spuneam si in articol – daca nu spun nimic asta nu înseamnă ca am orbit (sugar free :)) ).