• Menu
  • Menu

Azi plecăm Lipa Lipa prin lume

Plecăm să călătorim, să fim nomazi digitali, să trăim, să simțim altfel. Am dat cu un ban, ne-am culcat pe un vis și ne-am trezit cu un scop! Să începem cu asta!
De ce? Ma enervează de ce-urile. Sunt întrebări la care niciun răspuns nu e corect! De ce pleci în lume? Vrei varianta simplă? Ca să o vedem, ca să o simțim!


Oh, și nu sunt genul de om care consideră că nu duce o viață interesantă! Uneori e prea interesantă chiar și pentru mine. Am mai spus asta în trecut, mă pricep de minune să mă bag în tot felul de situații foaaaarte dubioase!
Varianta extinsă este că prin 2010, când lucram cu Dana la Sety, în jobul meu de zi cu zi trebuia să mă plimb pe siteuri și bloguri de travel! Și mai interesant este că mă angajasem acolo pentru a face rost de bani pentru o excursie ce se apropia. Cum toate se leagă și toate ne duc la locul nostru!
Din site în site am ajuns la Sending Postcards. Tocmai se căsătoriseră, și-au pus hainele în depozitare, au vândut ce aveau și au plecat să cutreiere lumea. În mintea mea de copil mi-am spus că asta vreau să fac și eu când mă fac mare. Călător în lume!
Să fiu sinceră nu a fost un plan conștient la care să lucrez activ. În ultimul an jumătate am început să o facem și relativ conștient! Ne-am tot făcut planuri travel related. Am început 2015 notând pe un carnețel idei de afaceri de travel și 2016 făcând planuri pentru plecarea asta care se apropia.
Nu știu ce l-a făcut pe Alex să își dorească așa de mult asta, dacă știe să se ducă în spate, până la momentul în care să spună – da, asta vreau și eu „când mă fac mare”.
Și ce noroc pe noi, că ne-am găsit într-o ureche și cu dor de ducă, să facem echipă! E chiar interesant de câte ori am auzit în ultima vreme replica „sunteți foarte norocoși că sunteți amândoi asa”! Suntem foarte diferiți în unele privințe, ce-i drept, dar probabil ca și Hertz „emitem pe aceeași frecvență”. Alex știe cum să facă mici mici lucrurile, eu știu cum să le fac tetris în bagaj.
În afară de toate astea, ne asumăm consecințele deciziei!
Sună bine să lucrezi 3-4 ore pe zi, să ai cazare asigurată și să vizitezi (detalii aici). E mult mai mult decât asta. Alt mediu, o rutina nouă, alte lucruri de făcut, căldură, țânțari, dezordine, gălăgie! Știu că să pleci din birou și rutina zilnică sună super bine, dar nu plecăm să fim mereu turiști în hoteluri scumpe! Sunt multe modificări și schimbări bruște! Pentru că îmi iubeam job-ul, chiar și vineri am mai trecut puțin pe la Utv, iar luni facem un Skype. Nu mă rup așa brusc. Nu pot! 🙂
E greu să îți dai demisia din locuri care îți plac, în care oamenii îți merg la inimă și unde ai ocazia să faci lucruri interesante! Cazul Zenith Media (unde lucra Alex) și Utv (dragii și frumoșii mei). E greu să îți îmbrățisezi familie și prieteni și să le spui că nu ai idee când vă revedeți. Să fie două trei luni? Vedem! Chiar și atunci când nu vă vedeați așa des. Știai că ai opțiunea mereu acolo, foarte la îndemână.

Ce vrem?

Să îmbinăm armonios călătoriile, să diversificăm și conținutul blogului, să facem filmulețe simpatice, să evoluăm, să trăim altfel! Job-ul să fie blogul ăsta și povestitul despre lume, să folosim cât mai mult work away, upwork și fiverr (ne găsiți acolo dacă aveți nevoie de ceva și mai experimentăm niște platforme).
Când obosim plănuim să ne odihnim. Nu e o cursă, nu e un maraton și nu mereu e simplu să găsești un ritm. Ne gândim de exemplu când obosim să ne luăm câteva zile de vacanță în Indonezia sau în Palawan, acolo unde și începem. Am povestit aici puțin de tot, dar fără să vă spun exact care e planul!
Dar în tot amalgamul ăsta, cel mai important nu este ce vrem, ci că știm exact ce nu vrem!

  • Nu vrem să luăm boli așa că ne-am vaccinat!
  • Nici să spălăm WC-uri, probabil nici fermele organice nu ni se potrivesc mânușă. Nu știm nimic despre asta, eu nu sunt în stare să țin în viață nici un cactus. Nu mă plac plantele/florile.
  • Nu vrem să ne fie foarte greu. Dacă e prea greu, dacă nu mai merită, nu stăm să ne fie efectiv rău. Nu e ăsta scopul.

Vrem să ne trăim visele măcar o vreme. Și am vrea toată lumea să aibă curajul și motivația să facă asta! Măcar pentru o vreme!

O să și mulțumim

Gothaer  (și Răzvan, cel care ne-a direcționat către ei) pentru ajutorul cu asigurările de sănătate. Au fost foarte prompți și cu toate că noi eram cam amețiți și nu știam ce vrem, sau am întârziat să răspundem la mailuri, au fost mereu foarte răbdători și săritori!

FlyGo pentru că le-a plăcut curajul și nebunia noastră, pentru că ne-au oferit sprijin, încurajare și vorbe frumoase, chiar dacă nu eram prieteni de o viață!
Canon România, pentru că atunci când au auzit și văzut pe unde mergem, au spus că e MUSAI să avem cu noi un aparat subacvatic tare!

Samsung – care ne-a echipat cu telefoane noi care o să ne fie de mare folos! Filmulețe, poze, să ținem ușor legătura acasă, dar și pentru articole! Rămăsesem câțiva ani în urmă cu tehnologia și am descoperit cu plăcere că o să îmi fie foarte ușor ca biroul mobil să fie chiar un birou mobil! Pe mine o să mă urmăriți de pe un Samsung Galaxy Note Edge, pe Alex (care și face poze foarte bune și sper așa să descopere mai bine Instagram) de pe un Samsung S6!

Tuturor pentru că au crezut în noi!
Ne-am săturat să căutăm motive! Travel & love, love to travel!

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

20 comments