Laaaa mulți aaaaani! Sperăm să aveți un an nou așa cum vi-l doriți!
Eu am tot ezitat dacă e cazul sau nu să fac acest review. Am realizat că totuși 2020 nu e neapărat un an pe care vreau să îl uit. S-au întâmplat multe și de cele mai multe ori ne-au făcut doar mai puternici.
Ianuarie 2020
Eram în Londra, începeam anul veseli, cu prieteni și mama lui Alex, la foc de artificii. Remarc plină de curiozitate că ne doream sănatate și asta vă uram și vouă. Dacă judec după asta, atunci am avut mult noroc în 2020. Suntem sănătoși și noi, dar și familia.
Februarie 2020
A fost o lună guvernată 100% de muncă, fiind prinși cu un proiect de conținut foarte mare. Nu am plecat nicăieri, am muncit continuu și cred că am făcut puține fotografii în general. Pe Instagram oricum nu am postat nimic nou toată luna…
Lucrând la acest proiect am decis și că în 2020 vom explora mai mult România, în timp ce ne doream totuși să plecăm vreo 2 luni spre Columbia și Ecuador.
Stăteam cu o mână pe biletele de avion, cu alta pe știrile internaționale care nu prevesteau o perioadă prea sigură pentru călătorii.
Am găsit însă o altă modalitate de a avea experiențe noi, alpacale în București. (din câte știu momentan sunt într-o pauză de la vizite)
Martie 2020
Am predat proiectul, ne-am urcat în mașină și-am plecaaaat! Prima dată am fost în vizită la Casa Timiș, apoi ne-am îndreptat spre județul Buzău.
La scurt timp au început restricțiile și v-am plictisit puțin cu câteva jurnale de pandemie. Le găsiți în categoria personal.
Pe 8 martie este și ziua de naștere a mamei, știu că am insistat să ieșim toți la restaurant și am și spus – cine știe când o vom mai face…
Aprilie 2020
Știți și voi, restricții, restricții, stat în casă. Dincolo de emoțiile cu privire la faptul că turismul era ultima prioritate iar noi suntem bloggeri de travel, nu mă pot plânge grozav de perioada asta. Chiar și așa eram destul de liniștită știind că suntem “oameni cu capul pe umeri”, aveam taxele plătite către stat și economii care să ne ofere un grad de siguranță.
Suntem învățați să petrecem mult timp unul cu celălalt și într-un fel suntem învățați să fim mai izolați de oameni. În lunile de lockdown chiar aveam un program foarte activ, cu multe întâlniri online.
Mai 2020
Weeee. Îmbrățisări!
Și prima listă cu locuri fără aglomerație de vizitat în România.
Și coincidențe fericite. Era sfârșit de mai, în primă fază m-am supărat pe Alex, acum nici nu mai știu de ce dacă mă întrebați, iar de la Eforie spre București nu ne-a mai mers radioul, apoi nu a vrut să mai prindă decât Romantic FM. Chestie care pe mine m-a amuzat și mi-a amintit că poate și eu mă grăbesc să îl judec. 🙂
Îmi plac mult aceste mici coincidențe care pot părea micuțe, eu le iau drept semne că sunt sau nu pe drumul cel bun.
Acum, serios, DOAR Romantic FM, cu trei zile înainte…
Iunie 2020
Cu toate că eu credeam că e ceva ce noi nu o să facem, pe 3 spre 4 iunie m-am trezit că spun DA sub un cer superb, plin cu stele, la foc de tabără romantic, pe fundal având cântec de păsări la 12 noaptea, ceva ce mi s-a părut iar superb.
Ascultam muzică și fix când încerca să își facă curaj să-mi pună niște întrebări, urla pe fundal “Take me to chuuuurch”, cântec nu tocmai potrivit pentru o cerere în căsătorie, motiv pentru care m-a și rugat să pun pauză puțin să îmi spună ceva, dar versurile, well… versurile… și nici măcar nu am făcut nimic, așa s-a potrivit.
Unde mai pui că eu insistam să chemăm prietenii, să fim toți la Rural și să ne bucurăm de sfârșitul restricțiilor. Din fericire au venit toți ziua următoare și nu i-am stricat momentul lui Alex. După am înțeles de ce l-a luat cu transpirație când i-am zis: hai să scriem pe grup, să vină mai multă lume!
Cerul putea să fie fără stele, păsările puteau să nu cânte, iar mie putea să mi se pară prea frig să stăm așa mult pe afară :)) (ceea ce așa a și fost, i-am dat nițel de muncă după cum se vede, dar a găsit pături și a făcut foc, nimic nu i-a stat în cale). Multe puteau să nu meargă, în schimb au mers toate la fel de lin ca mereu. 😍
Vă las această fotografie tremurată de emoție. Știu că nu e o operă de artă, dar valoarea ei sentimentală este imensă. Ultimul lucru la care mă gândeam era cum să imortalizez momentul, voiam doar să fie.
O să vă mărturisesc și că alături de Alex am trăit o grămadă de cereri neoficiale, toate poate la fel de importante. Când am decis că riscăm și plecăm amândoi în lume, e nevoie de mult curaj și o relație bună ca să poți face asta, în zecile de situații în care am fost plini de înțelegere și compasiune unul cu celălalt, momentele în care puteam să o luăm razna și să aruncăm cu vină, dar am ales să facem echipă și să vedem ce putem rezolva.
Tot în iunie am fost în lanul de lavandă și am făcut și pentru voi o listă cu lanuri de lavandă pe care le puteți vizita în țară.
Iulie 2020
Am început ușurel să ne facem curaj să călătorim și am căutat și mers în locuri așa cum ne plac nouă – cât mai puțin știute, ori am încercat să evităm aglomerația din locurile știute.
Despre Cheile Tișiteți am scris aici.
Despre Bucegi am scris aici, apoi atât s-a umplut feed-ul cu fotografii de la Scropoasa încât noi am renunțat să mai mergem :)).
Tot în iulie am fost și în Șirnea, Ciocanu, Peștera și Măgura și am început căutările activ pentru un teren frumos în Argeș. Găsești aici câteva idei despre ce ai de făcut în județ. 🙂
Acestea fiind spuse, am adăugat un nou vis pe listă. Casa noastră pe pământ și deja începem să știm tot mai bine ce vrem de la ea. Nu ne grăbim pentru că terenul în primul rând este foarte important pentru noi. Aproape l-am găsit pe cel perfect.
August 2020
Holbav, Poiana Mărului, Viaductul Ilii, Templul Ursitelor, Dobrogea sălbatică și căutarea de terenuri continuă.
Septembrie 2020
Alături de cei de la Viață de Freelancer lucrăm de la Râul alb de Sus și de la Slătioara. Descoperim tot mai multe sate din România și începem să fim tot mai atenți la detaliile pe care ni le dorim de la satul ce o să ne găzduiască și pe noi.
În august și septembrie am călătorit probabil cel mai mult, motiv pentru care am rămas și în urmă cu articolele. Nu vă fie teamă, avem planuri mari peste iarnă și vom începe să postăm ghiduri de călătorie pentru fiecare zonă.
Cheile Crivadiei, Băniței, Fundătura Ponorului, Retezat, Transvulcan, Horezu, Polovragi, răsărit pe Transalpina sunt doar câteva dintre locurile și momentele ce îmi vin în minte. Găsiți pentru toate informații pe blog sau în vloguri.
Tot în septembrie devenim părinți spirituali pentru finuța noastră, copilul celei mai bune prietene. Văăă iubim fetele. (iar din motive evidente, nu punem foto pentru ca le respectăm intimitatea).
Octombrie 2020
Ne-am dus în Neamț și am explorat mult și acolo. Ni s-a părut zona cu cei mai primitori oameni, cei mai deschiși. Mulțumim frumos pentru primire, suntem nerăbdători să revenim!
Ah, da, iar anul acesta am început să postăm și despre filmele ce ne plac. Găsești multe recomandări în categoria Timp liber – filme și seriale.
Noiembrie 2020
Ne poartă de la o extremă la alta. Începem luna cu un traseu superb pe Via Transilvanica și interviu cu Tibi și Alin Ușeriu, părinții proiectului, apoi aflăm că tata este diagnosticat pozitiv cu covid-19 și avem o perioadă plină de anxietăți, părinții mei având amândoi probleme de sănătate și fiind în categoria de risc.
Ne-am petrecut mare parte din noiembrie și decembrie îngrijorați, chiar dacă inițial doar tata a fost pozitiv, până la urmă a luat și mama boala.
Decembrie 2020
Vine și cu tot felul de vești bune. Părinții trec amândoi peste boală și au anticorpi, chiar dacă încă au tot felul de simptome cu care unii bolnavi rămân și luni întregi… Îi văd, îi îmbrățișez pe final de lună și mă bucur că încă suntem împreună.
Ni se oferă un premiu de către cei de la Samsung România și, ca și până acum, încercăm să facem Rai din ce avem.
Aș vrea să las aici, să mă amuz peste ani, imnul amuzant al lui 2020 este acesta.
Însă melodia lui 2020 am hotărât amândoi că este aceasta. O melodie despre cum poți să îți faci momentele de așteptare mai frumoase….
Finalul de an ne-a găsit la noi acasă unde am dat o petrecere pe cinste în doi. 😍 La început am intrat mai greu în atmosferă, ni s-a făcut foame devreme și am și mâncat, dar tot aerul de “și acum ce facem” s-a dus după ce am pus muzică și am dansat. Chiar ne amuzăm că și la petreceri sau în grupuri de oameni ne trezeam deseori discutând și dezbătând tot unul cu celălalt. 🙂
Am dansat, am povestit despre 2020, ce a mers bine, ce a mers rău, care au fost momentele frumoase pe care le-am împărtășit, dar și cele mai puțin bune. Am mai povestit și despre noi, încă avem lucruri de aflat unul despre celălalt.
Am urcat pe acoperiș la 12 noaptea și ne-au bubuit artificiile în cap la propriu, a fost foaaarte frumos! Noi doi și artificiile. 😍
Nu prea ne-am făcut poze și am și filmat puțin spre deloc, ne-am bucurat să ne simțim bine și să fim relaxați.
Ceea ce vă dorim și vouă!
Terminam articolul din 2019 spunând “the kids are all right”, valabil și în 2020.
Cred că ați citit atât de multe zilele astea despre ce a învățat toată lumea anul ăsta încât nu cred că vreți să mai citiți și de la noi. Apreciez însă că pentru noi nu a fost chiar atât de greu pentru că aveam niște ași în mânecă datorită stilului de viață.
Eram învățați să petrecem mult timp împreună. Că o facem acasă sau în Laos, tot timp împreună e.
Suntem învățați să discutăm despre ce nu e bine, nu încercăm să băgăm mizeria sub preș. Astfel facem în mod constant curat și e mai puțin de “muncă”.
E mult spus muncim, ideea e că relațiile bune nu pică din cer. Ele vin cu adevăruri (uneori poate dureroase), discutând, cu respect și înțelegere din partea celor doi care formează acel cuplu.
Cu timp petrecut împreună, strângeri de mână, ascultat povești și problemele sau bucuriile celuilalt.
Nu a fost cel mai rău an, se putea și MULT mai rău, nu a fost cel mai bun. La final spunem ca mereu. În cele mai negre și în cele mai bune momente ne spunem: bine că suntem împreună.
Ai așteptări de la 2021 sau pășești în el ușoooor, să nu se strice? 🙂
Aveți grijă de voi și clasicul – să vă fie viața o vacanță!
Frumoase pozele, big like :X