Suntem prin Guatemala și cum momentan suntem în mijlocul lui nicăieri, a și durat vreo 10 ore să ajungem aici, nu prea avem internet. În lipsă de altceva de făcut, aseară am început să ne gândim la cât de plin și de neașteptat a fost anul ăsta. 2017 nu a avut un început deloc blând. Cu tata în spital și controale dese.

Din fericire începutul de primăvară a venit cu vești bune și lucrurile au început să se mai așeze.

Dacă ești curios cum a fost și 2016, găsești aici povestea în cuvinte și aici povestea în poze. 

2017 în călătorii și linkuri

Iarna lui 2017

Anul nu a început neapărat în cel mai bun mod. Noi revenisem de urgență din Asia înapoi acasă. Ne-am pierdut prin sistemul sanitar din România până când am nimerit într-un final la o doamnă doctoriță care chiar l-a tratat pe tata.  Am început anul pe alocuri furioasă. Pe sistemul sanitar, pe cum merg lucrurile în România. Îmi amintesc perioada aia doar ca pe o lungă amorțeală.

Dar finalul de februarie a venit cu vindecarea tatei și planuri noi. Am stat la Hostel Costel 2 luni în primăvară, apoi alte câteva luni în toamnă. Ne-a plăcut foarte mult Timișoara, ne-au plăcut oamenii de acolo.

Primăvara 2017

În Martie ne mutam în Timișoara pentru o vreme, să avem grijă de Hostel Costel cât Spiri și Nico au plecat prin Laos.

Pe 6 aprilie am dat o fugă până la Cluj unde am povestit în cadrul Smart Travel Forum despre pregătirile pentru o viață nomadică.

Următoarea destinație pe lista noastră – Cheile Nerei, loc din România pe care vi-l recomandăm cu căldură.

De ziua lui Alex ne-am îndrăgostit de Madrid, în ciuda hoților români pe care i-am prins cu mâna la noi în ghiozdan.

Și din Belgrad am rămas cu amintiri frumoase. Tot atunci am testat prima dată cum e să stai într-un spațiu de coworking & coliving. Găsești aici experiența Mokrin.

Vara 2017

Au urmat două luni pline cu nunțile prietenilor, drumuri la Eforie și Câmpulung. Apoi am revenit în Timișoara pe lângă Hostel Costel și Hostel Cornel. Fiind atât de aproape nu am putut rata Budapesta. Și chiar înainte să plecăm din București ne luasem bilete de Berlin.

În Berlin o să trăim la un moment dat o vreme! Ce mult ne-a plăcut! Ne-am plimbat continuu cu bicicleta iar orașul are un vibe excelent. Găsești aici traseul nostru pentru Berlin.

Cum am început să simțim miros de toamnă ne-am trezit și cu planul de plecare făcut.

Toamna 2017

Am plecat din Timișoara și am profitat de ocazie ca să facem un traseu care include și locuri mai puțin vizitate și știute din România.

Pe 13 octombrie am decolat spre Mexic iar cu bilet doar dus. Credeam că stăm maxim două săptămâni, ne-am întins două luni în această țară și ne-am bucurat de fiecare moment! Am povestit și mai avem niște povești. Găsești informații despre mâncare, informații detaliate cu privire la prețuri, traseul nostru prin Mexic și oricând ne poți contacta în privat.

Ne-am înscris și în competiția Cancun CEO. Prima dată când încercăm să prindem un dream job de genul. Mă rog, nu chiar prima dată, am mai avut și job-ul din Palawan de la Duli. Voi puteți vota până pe 24 decembrie, așteptăm acum, pe 27 decembrie să vedem dacă ne calificăm în top 100.

Crăciunul și Revelionul ne prind în Guatemala. Sau Nicaragua. Probabil Crăciunul în Antigua și Revelionul sau ziua mea. Sau încă ne mai gândim dacă să scurtăm traseul și să mergem direct în Nicaragua.

---

Concluzii pentru 2017

Anul cu numărul doi pe cont propriu. Fără un birou la care să dăm cu cartela în fiecare diminață. În schimb cu biroul pus în cele mai interesante locuri. 

• În curtea bunicilor, cu wifi de pe cartelă, pentru că normal, bunicii nu au wifi.
• Pe plajă.
• În junglă.
• Într-un parc din Berlin.
• În trenuri.

Wow. Se fac deja doi ani? Nici nu știu când a trecut timpul. Au fost anii în care am petrecut cel mai puțin timp colo unde am domiciliul, în București. Și nu îmi pare rău deloc.

Am început să ne învățăm tot mai mult cu stilul ăsta. Fără panici inutile că nu am lucrat destul, în schimb cu foarte multă muncă și foarte dese ori zile mult mai lungi decât erau cele la birou. Dacă acum aproape doi ani aveam inima cât un purice imediat cum aveam impresia că nu suntem în grafic, acum sunt eu cea care spune – lasă că o să se aranjeze toate. Și chiar se aranjează. Cu cât investim mai mult timp și efort, cu atât avem rezultate mai bune.

Aproape că nu prea îmi mai lipsește nici stabilitatea financiară a unui loc de muncă. 🙂 Ce îmi lipsește însă este să stăm mai mult timp într-un loc. Și asta se vede și în ritmul lent pe care îl avem. A început să devină ceva normal să stăm câte 4, 5 nopți într-un loc. Minim.

Doi ani de freelancing și independență a locației. Nu mai e doar o călătorie. Asta e viața noastră. Uneori mi se pare că viața mea a început iar atunci când ne-am urcat în avionul ăla pentru Filipine.

---

Planuri pentru 2018

Nici nu știu ce planuri să îmi fac. Până acum viața mi-a arătat că orice plănuiesc eu e posibil să nu corespundă cu reaitatea. Dar știu ce pot să plănuiesc și ține de mine.

• 2018 o să fie anul în care o să mă ocup de blog și la exterior. Are deja o siglă nouă, îi lipsește doar site-ul nou.
• aș vrea din martie să începem jobul în Cancun 🙂
• să ajungem până  în Peru și Bolivia, așa cum este planul acum.
• Și poate pe final de 2018 sau în 2019 luăm și van-ulăla pe care să îl personalizăm. O dubiță și un câine.

Și altele, pe care le țin pentru mine momentan.

Pentru tine cum a fost 2017? Ce ai pe lista lui 2018?